Iată rezultatele obţinute după numărarea tuturor proceselor verbale:
Senat:
PSD-22,3%
AUR-18,30%
PNL- 14,28%
USR- 12,26%
SOS-7,76%
POT-6,39%
UDMR-6,38%
Camera Deputaţilor:
PSD-21,96%
AUR-18,01%
PNL-13,20%
USR-12,40%
SOS-7,35%
POT-6,45%
UDMR-6,34%.
UPDATE: Ordinea nu se mai poate schimba. PSD câştigă alegerile cu AUR pe doi. PNL pe trei cu un scor uşor sub aşteptări. USR pare marele perdant- singur partid din cele mari ce a scăzut faţă de alegerile de duminica trecută. Voturile USR s-au împărţit cu partide mai mici ce nu au reuşit să facă pragul: SENS, DREPT, REPER.
Noul parlament va avea şi două noi partide ce vin din blocul suveranist SOS( partidul Dianei Şoşoacă) şi POT, partid ce a explodat în ultimele zile pe reţelele de socializare ca urmare a asocierii imaginii sale cu susţinerea lui Călin Georgescu.
Per total va rezulta un Parlament fragmentat chiar şi după redistribuiri, iar o majoritate va fi greu de format fără unele compromisuri.
Senat
Camera Deputaţilor
Senat
Camera Deputaţilor
Senat
Camera Deputaţilor
La Senat:
La Camera Deputaţilor:
La Senat:
La Camera Deputaţilor:
La Senat:
La Camera Deputaţilor:
La Senat:
La Camera Deputaţilor:
La Senat:
La Camera Deputaţilor:
La Senat
La Camera Deputaţilor:
La Senat
La Camera Deputaţilor:
Camera Depuaţilor
1. PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT 2.020.817 22,37 %
2. ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR 1.610.477 17,83 %
3. PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL 1.218.184 13,49 %
4. UNIUNEA SALVAŢI ROMÂNIA 1.092.651 12,10 %
5. PARTIDUL S.O.S. ROMÂNIA 647.884 7,17 %
6. UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA 582.524 6,45 %
7. PARTIDUL OAMENILOR TINERI 569.483 6,30 %
8. SĂNĂTATE EDUCAŢIE NATURĂ SUSTENABILITATE 268.659 2,97 %
Senat
1.PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT 2.057.570 22,74 %
2.ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR 1.641.006 18,14 %
3.PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL 1.305.517 14,43 %
4.UNIUNEA SALVAŢI ROMÂNIA 1.086.112 12,00 %
5.PARTIDUL S.O.S. ROMÂNIA 685.746 7,58 %
6.UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA 588.010 6,50 %
7.PARTIDUL OAMENILOR TINERI 564.6056,24 %
8.SĂNĂTATE EDUCAŢIE NATURĂ SUSTENABILITATE255.548 2,82 %
Camera Deputaţilor
Senat
Camera Deputaţilor
Senat
Camera Deputaţilor
Senat
Deşi mai sunt puţin peste 12% din voturi de numărat, UDMR şi noul partid POT şi-au asigurat deja locul în noul parlament. SOS este sigur de locul în Parlament deja de mai bine de 2 ore.
Camera Deputaţilor
Senat
Camera Deputaţilor:
PSD-23,6%
AUR- 17,5%
PNL- 13,9%
USR- 10,4%
UDMR- 7,7%
SOS- 6,7%
POT- 5,83
Senat:
PSD- 24,1%
AUR-17,3%
PNL-14,4%
USR- 10,5%
UDMR-7,7%
SOS-7,2%
POT-5,59%
Camera Deputaţilor
PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT 1.275.041 24,23 %
ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR 945.365 17,97 %
PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL 755.731 14,36 %
UNIUNEA SALVAŢI ROMÂNIA 539.864 10,26 %
UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA 428.177 8,14 %
PARTIDUL S.O.S. ROMÂNIA 379.738 7,22 %
PARTIDUL OAMENILOR TINERI 297.143 5,65 %
SĂNĂTATE EDUCAŢIE NATURĂ SUSTENABILITATE 132.759 2,52 %
Senat
PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT 1.207.935 -24,27 %
ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR 895.567 17,99 %
PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL 711.571 14,30 %
UNIUNEA SALVAŢI ROMÂNIA 504.767 10,14 %
UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA 414.057 8,32 %
PARTIDUL S.O.S. ROMÂNIA 358.975 7,21 %
PARTIDUL OAMENILOR TINERI 280.201 5,63 %
SĂNĂTATE EDUCAŢIE NATURĂ SUSTENABILITATE 124.393 2,50 %
Camera Deputatilor
SENAT
Camera Deputaţilor
SENAT
Potrivit datelor centralizate de AEP, după numărarea a 10% din procesele verbale: PSD - 24,02%, AUR - 17,62%, UDMR - 16,28%, PNL - 14,35%, USR - 6,53%, SOS - 6,38%.
Conform CURS, pentru Senat:
PSD - 25,7%
AUR - 19,5%
USR- 15,7%
PNL - 15,6%
S.O.S. - 5.5%
POT - 5,3%
UDMR - 5%
SENS - 3,1%
Pentru Camera Deputaţilor:
PSD - 25,5%
AUR - 19,3%
USR - 15,7%
PNL - 15,3%
S.O.S. - 5,5%
POT - 5,5%
UDMR - 5%
SENS - 3,4%
Partidul Oamenilor Tineri a fost înfiinţat în anul 2023 de către Anamaria Gavrilă, fost deputat AUR, şi este de orientare suveranistă. Formaţiunea îl susţine pe Călin Georgescu – cel care a câştigat în primul tur al alegerilor prezidenţiale. POT este o surpriză a alegerilor parlamentare din 1 decembrie, unde a obţinut, potrivit estimărilor exit-poll CURS, 5,5%.
S.O.S. România a fost fondat în 2021 de către europarlamentara Diana Şoşoacă, după ce aceasta a fost dată afară din AUR. De la înfiinţare, S.O.S. România a căutat să atragă electoratul nemulţumit de partidele tradiţionale, adresându-se în special celor care consideră că interesele României nu sunt suficient reprezentate pe scena internaţională. La alegerile parlamentare din 1 decembrie, S.O.S. a obţinut, potrivit estimărilor exit poll CURS, 5,5% din voturi, intrând în Parlament.
Partidul SENS a fost fondat în anul 2023 şi este susţinut de europarlamentarul independent Nicu Ştefănuţă. Partidul SENS este dat de Sociopol cu 5% din voturi, însemnând că ar intra în Parlament. Totuşi, până la rezultatele finale, formaţiunea va rămâne la limita pragului de intrare în Parlament.
Anamaria Gavrilă, fondatoarea Partidului Oamenilor Tineri (POT), este o politiciană română cunoscută pentru susţinerea tineretului, suveranismului naţional şi promovarea limbii române. Fostă membră AUR, a înfiinţat POT în 2023 şi îl sprijină pe Călin Georgescu la prezidenţiale.
Anamaria Gavrilă a fost subiectul unor critici, iar unele aspecte ale activităţii sale au fost controversate. În primul rând, părăsirea AUR în 2021 şi formarea propriului partid au generat unele nemulţumiri, unii considerând acest gest ca pe o trădare a principiilor iniţiale. De asemenea, stilul ei de comunicare nu a fost întotdeauna bine primit, fiind perceput de unii ca polarizator şi lipsit de tact, în special în discuţiile despre teme naţionale şi europene.
EXIT-POLL conform estimărilor Sociopol, cu datele colectate până la ora 19:00:
Trebuie menţionat faptul că aceste date sunt estimări, rezultatele finale putând să difere.
INSCOP, sondaj de opinie de ziua votului
CURS:
Estimarea este cu datele colectate până la ora 19:00.
Cu jumătate de oră înainte de închiderea urnelor, prezenţa la vot era de 51,79%. Peste 9,3 milioane de alegători şi-au exprimat opţiunea de vot.
Prezenţa la urne a ajuns la 50,22% la alegerile parlamentare. La ora 19:25, peste 9 milioane de români au votat deja.
Cu o oră şi jumătate înainte de închiderea urnelor, ritmul prezenţei la vot a scăzut.
Harghita, Bihor şi Olt sunt judeţele cu cea mai mare rată de prezenţă, de peste 50%.
La polul opus, judeţele Vaslui, Iaşi şi Botoşani au cea mai mică rată a prezenţei la vot.
Românii se mobilizează pentru a vota la alegerile parlamentare. Până la ora 18:20, peste 8,5 milioane de români se prezentaseră deja la secţiile de votare. Trendul se menţine, iar cei care încă nu au votat, mai au aproximativ 2 ore şi jumătate pentru a merge la urne.
În acest sens, 47,3% dintre cei înscrişi pe liste au votat. Prezenţa este mai mare decât în primul tur al alegerilor prezidenţiale, atunci când la aceeaşi oră se prezentaseră la secţiile de votare 8,2 milioane de români.
Până la ora 17:00, 7,5 milioane de români şi-au exprimat opţiunea de vot, reprezentând 42,05% din totalul celor înscrişi pe liste. Dintre aceştia, aproape un milion de alegători au votat pe listele suplimentare.
Persoanele cu vârste cuprinse între 45 şi 64 de ani, şi cei cu vârste de peste 65 de ani sunt cei mai activi în privinţa exprimării votului.
Totodată, mobilizarea este mai mare la această oraă şi în rândul tinerilor de 18-24 de ani, votând peste jumătate de milion dintre ei.
Mediul urban s-a mobilizat mai tare decât cel urban, 4,5 milioane de alegători din urban exercitându-şi dreptul de vot, faţă de 3,2 milioane din rural.
În Diaspora, până acum au votat peste 565.000 de alegători.
Potrivit datelor centralizate de AEP, până la ora 16:00 au votat 37,8% din totalul celor înscrişi pe liste, reprezentând 6,8 milioane de alegători.
Totodată, rata prezenţei de la această oră este mai mare decât cea înregistrată în 2020 la închiderea urnelor.
Trendul se menţine ridicat, fiind şanse ca la alegerile parlamentare din acest an să avem cea mai mare prezenţă din ultimii 20 de ani.
Până la ora 15:00, un total de 5.976.773 de persoane au votat, reprezentând o prezenţă de 33,19%. În mediul urban, au fost înregistrate 3.503.856 de voturi, iar în mediul rural 2.472.917.
Dintre votanţi, femeile se dovedesc a fi mai implicate în procesul electoral, cu 3.032.809, comparativ cu 2.943.964 de voturi din partea bărbaţilor.
Conform datelor AEP, judeţul Vaslui înregistrează cea mai scăzută prezenţă la urne, cu doar 21,62%. În contrast, cea mai mare prezenţă este în judeţul Harghita, unde 34,16% dintre cetăţeni s-au prezentat la vot.
Analizând distribuţia pe grupe de vârstă, cei mai mulţi votanţi provin din categoria 45-64 de ani. În schimb, tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani sunt cei mai puţin reprezentaţi la urne.
Până la ora 14:00, un număr total de 5.136.643 de cetăţeni s-au prezentat la urne, ceea ce reprezintă o prezenţă de 28,52% la nivel naţional.
Dintre aceştia, 3.035.815 au votat în mediul urban, iar 2.100.828 în mediul rural. În funcţie de gen, 2.545.405 dintre alegători sunt bărbaţi, iar 2.591.238 sunt femei.
Prezenţa la vot pentru alegerile parlamentare din România a înregistrat o scădere semnificativă în ultimele decenii:
În anul 2000, prezenţa a fost de 58%, cu un total de 11,5 milioane de votanţi.
În 2004, s-a menţinut la 58%, dar numărul votanţilor a scăzut la 10,7 milioane.
În 2008, prezenţa a scăzut drastic la 39%, cu doar 7,2 milioane de votanţi.
În 2012, a fost înregistrată o uşoară creştere la 41%, cu 7,7 milioane de persoane prezentate la urne.
În 2016, prezenţa a revenit la 39%, totalizând 7,2 milioane de votanţi.
În 2020, s-a atins cel mai scăzut nivel al prezenţei din acest secol, doar 35%, reprezentând 5,8 milioane de votanţi.
Aceste cifre reflectă o tendinţă constantă de diminuare a interesului electoral al populaţiei pentru alegerile parlamentare.
La ora 13:00, numărul total al votanţilor înregistraţi la urne a ajuns la 4.193.253, reprezentând o prezenţă de 23,28%.
În mediul urban au votat 2.493.389 de persoane, în timp ce în mediul rural s-au prezentat 1.699.864 de alegători.
Dintre votanţi, 2.100.066 sunt bărbaţi, iar 2.109.390 sunt femei.
Până la ora 12:00, 3.154.176 de persoane au votat, ceea ce reprezintă o prezenţă de 17,51%.
Participarea a fost împărţită între zonele urbane şi rurale, cu 1.882.675 de voturi în regiunile urbane şi 1.271.501 în zonele rurale. Din totalul votanţilor, 1.601.026 sunt bărbaţi, iar 1.553.150 sunt femei.
Judeţul Vaslui înregistrează cea mai mică prezenţă la vot, de 14,62%, în timp ce judeţul Olt are cea mai ridicată prezenţă, de 24,22%.
Cei mai mulţi votanţi provin din grupa de vârstă 45-64 de ani, iar cei mai puţini sunt din categoria 18-24 de ani.
Până la ora 11:00, un total de 2.228.490 de persoane au votat, ceea ce reprezintă 12,37%.
Participarea este împărţită între zonele urbane şi rurale, cu 1.334.360 de voturi din regiunile urbane şi 550.053 din zonele rurale. Distribuţia pe sexe arată că 1.154.552 dintre votanţi sunt bărbaţi, iar 1.073.938 sunt femei.
Până la ora 10:00, au votat 1.429.358 de persoane, iar prezenţa la urne este de 7,94%.
Dintre aceştia, 879.305 sunt din mediul urban, iar 550.053 din mediul rural. Din totalul votanţilor, 753.640 sunt bărbaţi şi 675.718 sunt femei.
Până la ora 09:00, numărul total al votanţilor a ajuns la 800.328, reprezentând o prezenţă la urne de 4,44%.
Dintre aceştia, 523.569 de persoane au votat din mediul urban, iar 276.759 din mediul rural. În ceea ce priveşte distribuţia pe sexe, 426.838 de bărbaţi şi 373.490 de femei au participat la acest scrutin.
Până la ora 08:00, au votat un total de 421.708 persoane, ceea ce reprezintă o prezenţă la urne de 2,34%.
În mediul urban, s-au înregistrat 311.348 votanţi, în timp ce în mediul rural au votat 110.360 persoane. Din totalul celor care s-au prezentat la urne, 224.076 sunt bărbaţi şi 197.632 sunt femei.
Urnele de vot s-au deschis, iar românii sunt invitaţi să-şi aleagă viitorul legislativ.
Peste 18 milioane de români sunt aşteptaţi la urne pentru alegerile parlamentare. Secţiile de votare din ţară sunt deschise între orele 7:00 şi 21:00, cu posibilitatea prelungirii programului în cazul în care există persoane la coadă. În Diaspora, duminică marchează a doua zi de vot, procesul electoral din afara graniţelor debutând sâmbătă.
Duminică, de Ziua Naţională a României, cetăţenii îşi vor desemna senatorii şi deputaţii pentru noul Legislativ – format din Senat şi Camera Deputaţilor – pentru următorii patru ani.
Sistemul electoral este bazat pe reprezentarea proporţională, ceea ce înseamnă că locurile din Parlament sunt distribuite în funcţie de procentajul voturilor obţinute de fiecare partid sau alianţă care trece pragul electoral de 5%. În acelaşi timp, în Camera Deputaţilor vor fi reprezentate şi minorităţile naţionale recunoscute oficial, fiecare având dreptul la un singur mandat.
În cursa pentru alegerile parlamentare s-au înscris candidaţi care aparţin unui număr de 31 de formaţiuni politice şi 19 organizaţii care reprezintă minorităţile etnice naţionale. Totodată, în cursă vor fi, din partea unor circumscripţii electorale judeţene, şi candidaţi independenţi. Pentru următorii patru ani, noul Parlament va avea 466 de membri.
În ţară, votarea va începe duminică, la ora 7:00, şi se va încheia la ora 21:00. În cazul în care vor mai fi alegători la secţiile de votare la ora 21:00, aceştia vor putea să îşi exprime opţiunea până la ora 23:59.
În străinătate, votul a început încă de sâmbătă, cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate putând să îşi exprime opţiunea timp de două zile, între orele locale 7:00-21:00, programul fiind prelungit în aceleaşi condiţii ca în ţară.
Secţiile de votare sunt stabilite conform domiciliului sau reşedinţei alegătorilor, iar aceştia pot verifica secţia de votare pe registrulelectoral.ro. Votanţii trebuie să îşi introducă CNP-ul şi numele de familie şi să selecteze opţiunea „Alegeri parlamentare 01.12.2024”.
Citeşte şi: Alegeri parlamentare 2024. Unde poţi vota şi cum afli la ce secţie de vot eşti arondat
Românii pot vota atât din ţară, cât şi din străinătate. În ţară, la alegerile parlamentare, votanţii trebuie să îşi exercite opţiunea de vot în localitatea în care au domiciliul sau, după caz, în localitatea de reşedinţă.
În cazul alegătorilor care au viză de flotant şi, implicit, reşedinţa în altă localitate decât cea din buletin, aceştia se vor regăsi, în funcţie de situaţie, pe listele permanente sau suplimentare.
Citeşte şi: Alegeri parlamentare 2024. În ce condiţii poţi vota în altă localitate?
Cetăţenii români care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate în ziua alegerilor îşi vor putea exercita opţiunea de vot la secţiile organizate în acest sens în străinătate.
Aceştia trebuie să prezinte un act de identitate valabil, care să ateste cetăţenia română, pentru a li se conferi dreptul de a vota. Adiţional, românii stabiliţi în străinătate trebuie să prezinte şi documente justificative emise de instituţiile ţării în care trăiesc, în care este stipulat dreptul de şedere în străinătate pentru o perioadă mai mare de 90 de zile.
Citeşte şi: Alegeri parlamentare 2024. Care este procedura de vot pentru alegătorii din Diaspora
În cursa pentru un fotoliu de parlamentar s-au înscris candidaţi din partea a 31 de partide şi alianţe, precum şi din organizaţii care reprezintă minorităţile naţionale.
AICI poţi vedea promisiunile făcute de partidele care au şanse să intre în Parlament.
La alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, partidele care participă la scrutin trebuie să treacă pragul de 5% pentru a intra în Parlament.
Pe lângă acest prag, legea prevede şi un prag alternativ care ajută partidele cu un bazin electoral puternic doar în anumite regiuni ale ţării.
Citeşte şi: Ce este pragul electoral şi ce partide se bat să îl treacă. Pragul alternativ - cum poate un partid ce ia sub 5% să intre totuşi în Parlament
Candidaţi alegeri parlamentare 2024 BUCUREŞTI
Candidaţi alegeri parlamentare 2024 Alba
Candidaţi alegeri parlamentare 2024 Arad
Candidaţi alegeri parlamentare 2024 Bacău
Candidaţi alegeri parlamentare 2024 Bihor
Candidaţi alegeri parlamentare 2024 Bistriţa-Năsăud
Candidaţi alegeri parlamentare 2024 Botoşani
Candidaţi alegeri parlamentare 2024 Braşov
Candidaţi alegeri parlamentare 2024 Buzău
Candidaţi alegeri parlamentare 2024 Caraş-Severin
Candidaţi alegeri parlamentare 2024 Călăraşi
Candidaţi alegeri parlamentare 2024 Cluj
Candidaţi alegeri parlamentare 2024 Constanţa
Candidaţi alegeri parlamentare 2024 Covasna
Candidaţi alegeri parlamentare 2024 Dolj
Candidaţi alegeri parlamentare 2024 Galaţi
Candidaţi alegeri parlamentare 2024 Giurgiu
Candidaţi alegeri parlamentare 2024 Gorj
Candidaţi alegeri parlamentare 2024 Harghita
Candidaţi alegeri parlamentare 2024 Hunedoara
Candidaţi alegeri parlamentare 2024 Ialomiţa
Candidaţi alegeri parlamentare 2024 Iaşi
Candidaţi alegeri parlamentare 2024 Ilfov
Candidaţi alegeri parlamentare 2024
Candidaţi alegeri parlamentare 2024 Mehedinţi
Candidaţi alegeri parlamentare 2024 Mureş
Candidaţi alegeri parlamentare 2024 Neamţ
Candidaţi alegeri parlamentare 2024 Olt
Candidaţi alegeri parlamentare 2024 Prahova
Candidaţi alegeri parlamentare 2024 Satu Mare
Candidaţi alegeri parlamentare 2024 Sălaj
Candidaţi alegeri parlamentare 2024 Sibiu
Candidaţi alegeri parlamentare 2024 Suceava
Candidaţi alegeri parlamentare 2024 Teleorman
Candidaţi alegeri parlamentare 2024 Timiş
Candidaţi alegeri parlamentare 2024 Tulcea