Biden şi Xi se pregătesc pentru discuţii privind sprijinul Chinei pentru Rusia
Preşedintele american Joe Biden va discuta cu omologul său chinez, Xi Jinping, pe marginea Summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) din Lima, Peru, pe 16 noiembrie, conform anunţului Casei Albe.
Această întâlnire ar putea fi ultima lor ca preşedinţi, deoarece Biden va fi înlocuit de preşedintele ales, Donald Trump, în ianuarie 2025.
În centrul discuţiilor se află sprijinul Chinei pentru Rusia în războiul împotriva Ucrainei. Biden intenţionează să-şi exprime „profunda îngrijorare” faţă de acest sprijin, inclusiv faţă de implicarea Coreei de Nord, care a trimis 10.000 de soldaţi ce participă la operaţiuni de luptă alături de trupele ruse în regiunea Kursk.
Administraţia americană a criticat sprijinul chinez, aplicând sancţiuni companiilor chineze implicate în producţia de drone folosite de Rusia. Deşi Biden are o poziţie slăbită ca preşedinte în funcţie, secretarul de stat Antony Blinken a promis sprijin constant pentru Ucraina şi un răspuns ferm al NATO faţă de prezenţa trupelor nord-coreene.
Ucraina neagă acuzaţiile privind dezvoltarea de arme nucleare
Pe 13 noiembrie, Ministerul de Externe al Ucrainei a respins ferm afirmaţiile din mass-media potrivit cărora Kievul ar dezvolta arme nucleare, scrie The Kyiv Independent.
Purtătorul de cuvânt Heorhii Tykhyi a subliniat angajamentul Ucrainei faţă de Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare (NPT) şi cooperarea cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), care asigură transparenţa activităţilor nucleare ale ţării. Tykhyi a declarat că Ucraina nu deţine şi nici nu intenţionează să dobândească arme nucleare.
Această negare vine ca răspuns la un raport publicat de The Times, care sugera că Ucraina ar putea dezvolta o bombă nucleară rudimentară „în câteva luni” în cazul întreruperii ajutorului american, folosind plutoniu şi o tehnologie similară cu cea a bombei de la Nagasaki din al Doilea Război Mondial.
Speculaţiile au apărut după comentariile recente ale preşedintelui Volodimir Zelenski, care a sugerat că Ucraina ar putea lua în considerare capabilităţi nucleare dacă aderarea la NATO întârzie, evidenţiind lacunele de securitate ale Memorandumului de la Budapesta din 1994. Acest acord a determinat Ucraina să renunţe la arsenalul său nuclear în schimbul unor garanţii de securitate din partea SUA, Regatului Unit şi Rusiei.
Ulterior, Zelenski a clarificat aceste declaraţii, indicând că scopul lor a fost de a sublinia frustrarea faţă de garanţiile de securitate neîndeplinite, şi nu de a sugera ambiţii nucleare active.