„Este ca şi cum tinerii s-ar simţi jefuiţi de viitorul lor", explică Philippe Conus, psihiatru la Spitalul Universitar din Lausanne, care adaugă: „Ei văd pădurile dispărând, speciile pe cale de dispariţie şi se simt neputincioşi în faţa acestor schimbări dramatice ale mediului".
Fenomenul afectează în mod special trei categorii de populaţie: tinerii, femeile şi persoanele cu venituri reduse. Cercetările arată că situaţia se agravează odată cu încălzirea globală - o creştere de doar un grad a temperaturii poate duce la o creştere cu 2% a problemelor psihice în decurs de cinci ani.
Temperatura ideală pentru funcţionarea sistemului nervos este de 22 de grade, iar efectul valurilor de căldură asupra ratelor de violenţă, suicid şi internări psihiatrice, care cresc direct proporţional cu creşterea temperaturii, a fost recunoscut de mult timp.
De asemenea, abuzul de substanţe tinde să crească odată cu creşterea temperaturilor. Psihiatrul Paolo Cianconi, de la Departamentul de Neuroştiinţe al Universităţii Catolice din Roma, observă că problema efectelor schimbărilor climatice asupra sănătăţii mintale este încă foarte puţin explorată, deşi este de o importanţă crucială: încălzirea globală, poluarea şi seceta pot schimba radical natura relaţiilor umane, dăunând sănătăţii şi favorizând apariţia agresivităţii şi a conflictelor, atât la nivel individual, cât şi la nivelul populaţiei. Tinerii, femeile şi persoanele cu dificultăţi economice par a fi cele mai sensibile din punct de vedere psihopatologic la schimbările climatice.
Pentru a combate această formă nouă de anxietate, specialiştii recomandă tinerilor să nu-şi trăiască temerile în singurătate. Ei sunt încurajaţi să vorbească despre îngrijorările lor cu alte persoane, să se implice în acţiuni concrete pentru protejarea mediului, să petreacă mai mult timp în natură şi să susţină proiectele de extindere a spaţiilor verzi în oraşe.
Medicii susţin că acţiunea este cel mai bun remediu împotriva sentimentului de neputinţă care îi copleşeşte pe tineri. Atunci când aceştia se implică activ în proiecte de protejare a mediului, anxietatea lor se poate transforma într-o energie pozitivă care generează schimbare.
Studiul a fost condus de revista Lancet în rândul a 10.000 de tineri din 10 ţări de pe toate continentele.