Trupele ucrainene epuizate şi demoralizate riscă să piardă o mare parte din teritoriile din regiunea rusă Kursk pe care le-au cucerit în timpul ofensivei fulgerătoare din august, au declarat sub anonimat, pentru Associated Press, şapte soldaţi şi comandanţi ucraineni.
Luptele sunt atât de intense încât unii comandanţi ucraineni nu sunt în măsură să evacueze morţii. Întârzierile în comunicare şi tacticile inoportune costă vieţi, iar trupele au puţine oportunităţi de a contraataca.
„Cifrele exacte sunt greu de obţinut, dar contraatacul Moscovei a ucis şi rănit mii de oameni, iar ucrainenii, suprasolicitaţi, au pierdut mai mult de 40% din cei 984 de kilometri pătraţi din Kursk pe care i-au cucerit în august”.
Ucraina a primit peste 150 de milioane de euro (156 de milioane de dolari) de la Danemarca, Franţa şi Lituania pentru a-şi consolida industria de apărare, a declarat ministrul ucrainean al apărării Rustem Umerov, potrivit Kyiv Independent.
Fondurile vor sprijini producţia de drone cu rază lungă de acţiune, rachete şi artilerie, care sunt esenţiale pentru strategia de apărare a Ucrainei.
Aceste arme produse pe plan intern oferă o alternativă la armele occidentale, care vin adesea cu restricţii de utilizare, şi ajută la rezolvarea deficitului de muniţie de artilerie pe câmpul de luptă.
Polonia intenţionează să îşi finalizeze zidul de frontieră fortificat şi să închidă graniţa cu Belarus până în vara anului viitor, cu scopul de a reduce ceea ce consideră a fi „războiul hibrid” al Rusiei şi Belarusului prin migraţie ilegală, a declarat ministrul adjunct polonez de interne Maciej Duszczyk pentru Financial Times.
Iniţiativa vine ca urmare a relaţiilor tensionate dintre Polonia şi Belarus, un aliat apropiat al Rusiei, după invazia la scară largă a Ucrainei. Varşovia a acuzat Belarusul că orchestrează fluxurile de migranţi către Polonia pentru a exercita presiuni asupra UE cu privire la sancţiuni, o afirmaţie negată de Minsk.
Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Ajutor Umanitar Copiilor (UNICEF) a raportat pe 27 decembrie că numărul victimelor în rândul copiiilor în Ucraina în primele nouă luni din 2024 a depăşit deja totalul din întregul an 2023.
Rusia a intensificat atacurile aeriene asupra Ucrainei, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski raportând că, în ultima săptămână, au fost lansate peste 280 de bombe ghidate KAB, aproape 370 de drone de atac şi mai mult de 80 de rachete.
Zelenski a făcut această declaraţie pe 29 decembrie, subliniind intensificarea atacurilor Rusiei asupra Ucrainei.
Şeful Biroului preşedintelui Ucrainei, Andrii Yermak, a avertizat că Rusia ar putea intensifica activităţile de război hibrid în apropierea graniţelor NATO.
El a evidenţiat posibilitatea desfăşurării de trupe nord-coreene deghizate în uniforme ruseşti sau de proxeneţi iranieni în aceste zone, dacă agresiunea Moscovei nu este stopată.
„Armata nord-coreeană luptă deja în Europa. Cine s-ar fi gândit la acest lucru înainte?” a declarat Yermak, subliniind ameninţările crescânde la adresa securităţii regionale.
Deşi aderarea Ucrainei la NATO rămâne pe agenda diplomatică, aceasta nu este prioritatea principală a eforturilor actuale, potrivit lui Andrii Melnyk, noul reprezentant permanent al Ucrainei la ONU.
Vorbind pentru Berliner Morgenpost pe 27 decembrie, Melnyk a subliniat că obţinerea garanţiilor internaţionale de securitate este prioritară în acest moment.
În ultimele 24 de ore, atacurile ruse din Ucraina au cauzat moartea a două persoane şi rănirea altor 14. În timpul nopţii, Rusia a lansat 10 drone din Crimeea şi şase rachete S-300/S-400 din regiunea Belgorod, vizând regiunile Kursk şi Sumî, conform unui raport al Forţelor Aeriene ale Ucrainei.
Friedrich Merz a afirmat că implicarea Germaniei în menţinerea păcii în Ucraina depinde de obţinerea acordului Rusiei. El a subliniat că orice discuţie despre garanţiile de securitate pentru Ucraina ar necesita un mandat clar conform legislaţiei internaţionale, pe care în prezent nu îl vede disponibil. Merz a subliniat că ar dori ca un astfel de mandat să fie convenit prin consens cu Rusia, mai degrabă decât prin conflict.
Statul Major al Ucrainei a raportat pe 29 decembrie că Rusia a pierdut 785.930 de soldaţi de la începutul invaziei sale în Ucraina, pe 24 februarie 2022. Raportul subliniază că forţele ruse au suferit 1.730 de victime doar în ultima zi.
În plus, Rusia a înregistrat pierderi semnificative în echipamentele militare, inclusiv 9.656 de tancuri, 19.981 de vehicule blindate de luptă, 32.410 vehicule şi rezervoare de combustibil şi 21.450 de sisteme de artilerie.
Pierderile se extind şi la echipamentele militare avansate, cu 1.256 de sisteme de lansare multiplu de rachete, 1.032 de sisteme de apărare aeriană, 369 de avioane, 329 de elicoptere şi 21.038 de drone raportate ca distruse sau capturate.
De asemenea, Rusia a pierdut 28 de nave şi bărci, precum şi un submarin.
Peste 96% dintre dronele utilizate de armata Ucrainei în 2024 au fost produse pe plan intern, a anunţat ministrul apărării, Rustem Umerov, pe 28 decembrie, scrie The Kyiv Independent. El a subliniat că industria dronelor din Ucraina a atins „volume de producţie fără precedent” pe parcursul anului.
„Pregătim câteva decizii importante privind personalul”, a anunţat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pe canalul său oficial de Telegram în seara zilei de 28 decembrie. „Decretele vor fi anunţate în curând.”
Grecia urmează să livreze Ucrainei 24 de rachete Sea Sparrow de fabricaţie americană, potrivit rapoartelor media. Aceste rachete cu rază scurtă de acţiune pot fi lansate de pe mare sau de la sol şi sunt proiectate pentru a intercepta rachete de croazieră sau aeronave.