În decembrie, Trump a reluat apelurile făcute în prima sa preşedinţie pentru ca SUA să deţină Groenlanda, numind-o „o necesitate absolută”. Marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, Trump a afirmat că nu exclude utilizarea „coerciţiei militare sau economice” pentru a obţine Groenlanda sau Canalul Panama, justificând că SUA au „nevoie de ele pentru securitate economică”.
Cu toate acestea, potrivit CNN, experţii spun că Trump ar putea avea în vedere şi alte aspecte atunci când afirmă că vrea să cumpere Groenlanda.
- O poziţie geopolitică unică
Groenlanda este cea mai mare insulă din lume şi în prezent este teritoriu autonom al Danemarcei, fiind situată între SUA şi Europa. Capitala sa, Nuuk, este mai aproape de New York decât de capitala Danemarcei, Copenhaga.
În temeiul unui tratat de apărare din 1951, SUA au primit o bază aeriană, numită în prezent baza spaţială Pituffik, în nord-vestul Groenlandei. La jumătatea distanţei dintre Moscova şi New York, aceasta este cel mai nordic avanpost al forţelor armate americane şi este echipată cu un sistem de avertizare antirachetă.
SUA doresc să se asigure că „nicio mare putere ostilă nu controlează Groenlanda, deoarece poate fi un punct de sprijin pentru atacarea SUA”, a declarat Pram Gad pentru CNN.
- Bogată în minerale rare
Trump ar putea fi interesat inclusiv de bogatele depozite de resurse naturale ale Groenlandei.
Printre acestea se numără petrolul şi gazele, precum şi metalele de pământuri rare, foarte solicitate pentru maşinile electrice şi turbinele eoliene ale tranziţiei ecologice, precum şi pentru fabricarea echipamentelor militare.
În prezent, China domină producţia mondială de pământuri rare şi a ameninţat deja că va restricţiona exportul de minerale critice şi tehnologii asociate, înainte ca Trump să revină la Casa Albă.
- Oportunităţi pe măsură ce gheaţa se topeşte
Topirea gheţii şi creşterea rapidă a temperaturilor din Arctica oferă Groenlandei un loc în primul rând la criza climatică.
Pierderea gheţii a deschis rutele de transport maritim, crescând timpul în care acestea pot fi navigate în timpul verii din emisfera nordică. Conform Consiliului Arctic, transportul maritim în Arctica a crescut cu 37% în deceniul până în 2024, în parte datorită topirii gheţii.
Cu toate acestea, guvernele Danemarcei şi Groenlandei s-au declarat ferm împotriva ideii că naţiunea arctică poate fi cumpărată de către SUA.
„Nu suntem de vânzare şi nu vom fi niciodată de vânzare. Nu trebuie să pierdem lupta noastră de ani de zile pentru libertate”, a scris prim-ministrul Groenlandei, Múte Egede, într-o postare pe Facebook la sfârşitul lunii decembrie.
Momentan, rămâne neclar cât de departe va merge Trump în dorinţa sa declarată de a achiziţiona Groenlanda odată revenit la Casa Albă.