Potrivit Institutului Naţional de Statistică, resursele de energie totale disponibile în anul 2023 au înregistrat o scădere faţă de cele din anul precedent, cumulând 42,0 milioane tone echivalent petrol (tep), această evoluţie fiind cauzată de scăderea producţiei de energie primară şi a importurilor de produse energetice.
Scăderi mai importante ale resurselor s-au înregistrat la cocsul din import (-49,5%), cărbuni (-21,6%) şi ţiţei (-11,1%). Au crescut resursele de produse petroliere din import (+29,3%), energie hidroelectrică, eoliană, solar fotovoltaică şi căldură nucleară (+10,0%) şi gaze naturale (+6,0%).
În anul 2023, producţia de energie primară (21918 mii tep) a scăzut cu 344 mii tep faţă de anul 2022, pe fondul scăderii producţiilor de cărbune şi ţiţei. Producţia de energie electrică din surse regenerabile a crescut cu 437 mii tep (+21,8%); producţia de gaze naturale utilizabile a crescut cu 129 mii tep (+1,7%), a mai stabilit INS.
Importul de produse energetice a scăzut în anul 2023 cu 5,5% faţă de anul 2022, din cauza scăderii importurilor de cărbuni şi cocs (-49,0%), ţiţei (-15,3%) şi gaze naturale utilizabile (-6,2%). Creştere s-a înregistrat la importul de produse petroliere (+29,3%).
În anul 2023, consumul final energetic, pe total economie, a scăzut cu 765 mii tep (-3,2%) faţă de anul 2022, din cauza scăderilor înregistrate în industrie (-13,8%), la populaţie (-4,3%) şi în agricultură şi silvicultură (-2,7%), a adăugat INS. Consumurile din transporturi şi alte ramuri ale economiei au crescut cu 3,9%, respectiv 3,8%. În totalul consumului final energetic, consumul în transporturi are ponderea cea mai mare (33,7%), urmat de consumul populaţiei (32,5%) şi de cel în industrie (21,3%).
În anul 2023, exportul de energie (inclusiv buncărajul) a fost de 7188 mii tep, în creştere cu 730 mii tep (+11,3%) faţă de anul 2022. Consumul intern brut de energie pe locuitor în anul 2023 a fost de 1592 kg echivalent petrol, în scădere cu 3,6% faţă de anul 2022, a precizat INS.