Deal-ul care ar fi putut să schimbe această situaţie este cel care vizează operatorul de sănătate privată Regina Maria, în jurul căruia se poartă discuţii deja de mai multă vreme. Încă nu s-a ajuns la un acord. Totuşi, în 2024 în România s-au semnat mai multe acorduri medii şi mari, un semnal pozitiv pentru piaţa autohtonă de M&A.
Cele mai mari 30 de tranzacţii care s-au semnat în 2024 pe piaţa din România, acorduri ce provin din domenii variate, de la real-estate şi energie la industrie, agricultură ori telecom, au o valoare cumulată de 3 mld. euro, arată estimările ZF. În cazul acordurilor unde valoarea nu a fost comunicată a fost făcută o estimare pe baza informaţiilor din piaţă.
Astfel, într-un 2024 marcat de tensiuni geopolitice majore pe scena lunii, de alegeri în câteva zeci de ţări (inclusiv România), de dobânzi în continuare ridicate – deci de bani scumpi, de temeri legate de o viitoare criză economică mondială şi de prudenţă în general, România s-a poziţionat în continuare bine pe scena de M&A. Iar asta în contextul în care piaţa autohtonă de fuziuni şi achiziţii este mică în economia lucrurilor, atât în Europa, cât şi în lume.
În pofida acestui fapt, investitorii – financiari, dar mai ales strategici – au continuat să facă tranzacţii pe plan local în 2024.
Anul acesta nu reprezintă o excepţie, ci mai degrabă se încadrează în tendinţa ultimei perioade când, deşi industria de M&A mondială şi europeană a scăzut, în România ea a avut o evoluţie pozitivă.
Cei mai mari dintre cei mari
Este interesant de remarcat că există zece tranzacţii cu o valoare de peste 100 mil. euro fiecare, un număr similar cu cel din anii anteriori. Lor li se adaugă alte peste 20 care sunt evaluate de ZF între 15 şi 90 de milioane de euro.
La vârful acestui clasament se găsesc două tranzacţii din energie şi una din mediul bancar, este vorba de achiziţia de către PPC a portofoliului de generare de energie regenerabilă din România de la Evryo Group, de preluarea a 50% din Electrocentrale Borzeşti şi 100% din Renovatio Asset Management de către OMV şi de ieşirea băncii maghiare OTP din România. Cumpărătorul în acest ultim deal a fost Banca Transilvania.
Pe poziţiile următoare apar acorduri din domenii „tradiţionale“ pentru piaţa de M&A, precum real-estate, industrie şi retail, dar apar şi unele din sectoare mai puţin comune, precum turism şi tipografii. Acestea sunt fie conjuncturale, fie marchează o etapă anume în dezvoltarea unor sectoare, a unor companii.
Fără megatranzacţii
Ce se remarcă pe scena autohtonă de M&A e că anul acesta este primul de după 2019 când, pe plan local, nu a fost semnată nicio megatranzacţie. În 2020 a fost anunţat acordul de vânzare a CEZ în România care a avut o valoare de aproape 1 mld. euro, aşa că a fost inclus între megatranzacţii.
Deal-ul care ar fi putut să schimbe această situaţie în 2024 este cel care vizează operatorul de sănătate privată Regina Maria, în jurul căruia se poartă discuţii deja de mai multă vreme. Încă nu s-a ajuns la un acord.
Există însă cazuri când, în trecut, în ultimele zile din an au mai venit cu o serie de anunţuri majore, aşa că următoarele două săptămâni ar putea la rândul lor să aducă surprize mai mari sau mai mici.
Chiar şi fără asemenea surprize, în 2024, în România s-au semnat mai multe acorduri medii şi mari, un semnal pozitiv pentru piaţa autohtonă de M&A.
Cele care contează
În mod normal, în România, unde întreaga piaţă de M&A are o valoare cuprinsă între 4 şi 8 mld. euro anual, megatranzacţiile sunt mai degrabă conjuncturale. Iar asta o dovedeşte şi istoria capitalistă a ţării. Mai exact, din 2000 până în prezent, cea mai prolifică „eră“ pentru piaţa locală de M&A, pe plan autohton au existat mai puţin de zece astfel de acorduri majore. Sunt luate în calcul doar cele (atât tranzacţii, cât şi IPO) care au vizat strict piaţa românească.
Iar dintre acestea, cele mai multe vizează companii din domenii considerate de siguranţă naţională, cum e cazul energiei sau al telecomunicaţiilor. Excepţiile sunt puţine şi implicit rare.
Deşi megatranzacţiile sunt vizbile, foarte bune pentru „palmares“, în economia lucrurilor, pe o piaţă ca România, sunt vitale achiziţiile medii, de câteva zeci sau sute de milioane de euro. Ele sunt cele care dau de fapt tonul şi arată interesul investitorilor pentru România. Iar genul acesta de acorduri a existat constant în ultimii ani. Inclusiv în 2024.
Rămâne de văzut dacă anul viitor va veni să schimbe trendul.