Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, explică fenomenul numit „Sindromul Georgescu” și modul în care acesta reflectă o tendință mai largă în societate. Analistul face o paralelă între influențele externe și structura internă a scenei politice, arătând cum lipsa de atenție din partea elitelor a generat o reacție puternică din partea electoratului. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.
Dan Dungaciu vorbește despre comparația dintre România și Statele Unite. Acesta explică faptul că acuzațiile privind interferențele străine în alegeri sunt, uneori, un simptom al unor probleme mai profunde. El punctează că dacă astfel de interferențe ar fi fost atât de puternice încât să depășească mass-media tradițională, ar fi însemnat o criză a sistemului însuși.
„Eu am publicat un material foarte amplu despre sindromul Georgescu, în care încercam să explicăm cât ne-am priceput noi cam ce s-a întâmplat în România. Comparația pe care ați făcut-o e perfect valabilă și pentru America. Când au acuzat interferența rusească, dacă o astfel de intervenție reușește să depășească mainstream media, Washington Post, toate rețelele care atunci erau în mâna lor, tot Hollywood-ul, înseamnă că desființăm statul. Cam asta e problema. Sindromul Trump a fost acolo. Trump a fost răspunsul la o criză pe care s-au făcut că nu o văd sau poate n-au văzut-o.”, afirmă acesta.
Analistul detaliază cum, din perspectiva geopolitică, actorii externi profită de problemele interne ale statelor pentru a-și avansa interesele. Nu este vorba despre o influență directă, ci despre exploatarea slăbiciunilor existente.
„Dacă o vedeau rușii cu ajutorul chinezilor, cu cine vreți dumneavoastră… Rușii și chinezii, dacă vreți, ei intră pe problemele deja create, ei pescuiesc, n-au furat voturi. Ei pescuiesc banii lui Călin Georgescu. Da, așa și ăia două milioane care l-au votat pe Călin Georgescu.”, spune el.
Dungaciu atrage atenția asupra unui fenomen ignorat de elitele politice și media din România. El argumentează că, deși semnele acestuia erau vizibile în sondaje de ani buni, nu au fost luate în serios.
„Problema noastră cu sindromul Georgescu este că noi n-am reușit să îl vedem din timp. Noi l-am observat încă din 2017-2018, îl vedeam în sondaje și am spus-o public. În acea perioadă, 30-40% din electoratul românesc nu se regăsea în niciun partid și căuta un alt tip de mesaj. Mainstream-ul românesc a zis că acel electorat nu există.”, explică Dungaciu.
În edițiile trecute Dan Dungaciu spunea că relația dintre SUA și Rusia este la nivel de tatonare. Potrivit lui Dungaciu, fenomenul Georgescu nu este despre un individ anume, ci despre o tendință mai largă în rândul populației care nu se simte reprezentată de actualele formațiuni politice.
„Este vorba despre o reprezentare a unui sindrom, nu despre persoana în sine. Atunci se vedeau 30-40% dintre români care nu se regăseau în niciun partid și căutau un alt mesaj. Georgescu a fost întruchiparea acestui val. Oamenii au răspuns acestei realități politice.”, conchide el.