Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii Marius Tucă Show, jurnalistul Cornel Nistorescu a comentat contextul alegerilor recente din România, concentrându-se asupra mobilizării electorale fără precedent. În opinia sa, scrutinul nu a fost despre elite, ONG-uri sau influențe externe, ci despre oamenii obișnuiți și nevoia lor de schimbare concretă. Cu un ton critic la adresa a ceea ce el consideră a fi „boierimea” intelectuală și mediul ONG-ist, Nistorescu a susținut că adevărata miză a fost reconectarea cu realitățile sociale profunde ale țării.Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.
Cornel Nistorescu a sugerat că în ultimele decenii, o parte semnificativă a discursului public românesc a fost influențată de persoane formate și promovate în spațiul occidental, în special prin rețele educaționale sau culturale susținute de entități internaționale. Nistorescu invocă, la rândul său așa-zisele „grupări Soroșiste”, despre care am tot auzit în discursurile conservatoare fiind folosite drept pretext de discreditare a oricărei persoane publice cu valori progresiste.
„A fost o construcție complexă la care au participat instituțiile statului și care a avut drept jucător de bază… gruparea Soroșistă. Oamenii care au fost promovați după `90, duși la studii în Statele Unite, în Europa, făcuți profesori în Germania, cum e Alina Mungiu.”, declară el.
Jurnalistul a acuzat o parte a „elitei intelectuale” că ar manifesta un dispreț față de cetățenii obișnuiți, sugerând că alegerile au fost înțelese de această elită ca o pierdere a controlului asupra agendei sociale și politice. Nistorescu susține că votul masiv a fost un răspuns al oamenilor simpli împotriva unei clase care îi consideră inferiori. Pe același principiu se poate spune că votul masiv al oamenilor „nesimpli” a fost răspunsul acestora față de un curent suveranist care le amenința siguranța și libertatea, nu oprimarea „oamenilor simpli”.
„Aceștia sunt oameni care disprețuiesc populația de jos… Nu poți să spui că oamenii fără dinți care te mușcă sau care n-au educație sunt vinovați pentru clasa politică actuală. E necinstit.”, susține jurnalistul.
Cornel Nistorescu a afirmat că participarea tinerilor la vot a fost determinată în principal de teama de a pierde drepturile și beneficiile asociate apartenenței României la spațiul euro-atlantic. În viziunea sa, această mobilizare nu a fost una idealistă, ci una pragmatică, născută din frica de pierdere. O frică perfect justificată pentru cetățenii unei țări cu război la graniță și față de care are în plus drept garanții de securitate strict apartenența la UE și NATO.
„Au fost dinamizați de frică, de ideea că pierdem Europa, că vin rușii, că ieșim din NATO.”, concluzionează Nistorescu.