În cel mai recent editorial al său din Evenimentul Zilei, Dan Andronic vorbește despre Corneliu Zelea Codreanu, una din figurile cele mai cunoscute ale istoriei interbelice, considerând că „trebuie lămurite câteva aspecte, cât de sintetic se poate, pentru că există tentația idealizării unei mișcări dominată de asasinate politice, antisemită și de extremă dreaptă, mizând pe neștiință și trecerea timpului”.
Dan Andronic și-a început editorialul prin a spune că atracția exercitată de figura acestuia pune în umbră violențele, antisemitismul sângeros și caracterul fascist al mișcării inițiate de acesta.
„În primul rând, Corneliu Zelea Codreanu nu putea revendica originea unui român neaoș. Tatăl venea din Bucovina austro-ungară, cu un nume deloc românesc, îl chema Ion Zilinschi, uneori scris Zelinschi sau Zelinski, iar mama era nemțoaică, o chema Eliza Brauner. Familia ei intrase în România prin prisma meseriei, bunicul dinspre mamă, fiind funcționar vamal în Bucovina. Și-au românizat numele, în Zelea Codreanu, în 1902, la trei ani după nașterea lui Corneliu ZELEA CODREANU (o tentativă de a-și inventa o origine apropiată de răzeșii Moldovei). Ceea ce nu se poate nega este avântul naționalist al tatălui său, dovedită prin participarea extrem de activă la viața politică.
Nașul lui Corneliu a fost un om politic important în epocă, profesorul Alexandru Constantin Cuza, unul din cei mai importanți promotori ai curentului antisemit în Moldova. O legătură politică importantă, întrucât acesta va constitui (în 1910) împreună cu Nicolae Iorga, Partidul Naționalist-Democrat, în care tatăl lui Corneliu va fi secretar general. Partidul se va rupe după șase ani, aripa antisemită, condusă de A.C. Cuza și Ion Codreanu devenind independentă. În 1922, va apărea Liga Apărării Național-Creștine (LANC) condusă de A.C. Cuza, care adoptă după modelul nazist, zvastica drept siglă oficială.
Corneliu Zelea Codreanu, după o educație militară la Liceul Mănăstirea Dealu, apoi Școala de Infanterie de la Botoșani, devine unul din membri unei mișcări antibolșevice susținută de guvern, Garda Conștiinței Naționale a lui Constantin Pancu. Un lider brutal al sindicatelor „galbene”, opuse celor „roșii”, bolșevice. Cu aceste experiențe antibolșevică, Corneliu se înscrie la Universitatea din Iași, unde rectorul era nașul său, devenind unul din liderii mișcărilor studențești antisemite.
În al doilea rând, mișcarea politică inițiată de Corneliu Zelea Codreanu, are la bază crima ca și instrument de luptă politică. O tentativă de asasinat politic a fost consemnată în 1923, când Corneliu Z.C. împreună cu Ion Moța pun la cale un complot de eliminare a unor bancheri, ziariști de origine evreiască și politicieni “vânduți”. Sunt arestați, ca urmare a unui denunț al studentului Vernichescu. După un model ce va deveni familiar legionarilor, Ion Moța îl va împușca într-o sală de tribunal. Procesul, desfășurat într-o atmosferă profund antisemită și naționalist, va consemna achitarea tuturor complotiștilor, cu excepția lui Ion Moța. Dar nu se opresc aici”, scrie Dan Andronic.
Prima fărădelege a lui Corneliu Zelea Codreanu
Prima crimă dintre ele îl are ca autor chiar pe Corneliu Zelea Codreanu. În 1924, pe treptele Tribunalului din Iași îl împușcă pe prefectul Constantin Manciu. Este o crimă cu premeditare, în cel mai clar mod, notează autorul editorialului.
Corneliu Zelea Codreanu pleda ca avocat în acel proces, în care se judeca abuzul de putere al prefectului de Iași, deci nu era implicat direct. A venit înarmat și hotărât să-l elimine pe cel care folosea metode brutale pentru stoparea mișcării studențești conduse de Corneliu Z.C.
Nu a fost un act de legitimă apărare, asupra Căpitanului nefiind tras nici un foc de armă, în schimb acesta omorându-l pe Manciu și rănind grav alți doi agenți de poliție. Mai mult, tatăl său și prof. A.C. Cuza au încercat să-l oprească, cu câteva zile înainte, din planul său de asasinarea prefectului, dar nu au reușit.
Procesul intentat lui Corneliu Zelea Codreanu va avea ca rezultat achitarea într-un simulacru de proces la Turnu-Severin, în 1925. De către un juriu care purta la vedere zvastica. O „victorie” juridică mânjită de sânge, mai notează Dan Andronic.
Corneliu Zelea Codreanu – Începutul Cultului
Urmează nunta cu Elena Ilinoiu, un soi de manifestație populară și începutul Cultului Căpitanului, atent construit, inițial bazat pe alăturarea de Ion Moța, apoi singur. În care atacul asupra presei juca un rol esențial. În mod ritualic, Codreanu ordona periodic arderea ziarelor ostile.
Urmează tensiunile interne din cadrul LANC, cei doi Codreanu, tată și fiu, contestând conducerea lui A.C Cuza. O despărțire ce a încheiat un drum pe care Codreanu, îl exprimase într-o formulă concisă în Ordinul de zi nr. 1:
«Astăzi, vineri, 24 iunie 1927 (Sf. Ioan Botezătorul), ora zece seara, se înființează: Legiunea Arhanghelul Mihail, sub conducerea mea. Să vină în aceste rânduri cel ce crede nelimitat. Să rămână în afară cel ce are îndoieli. Fixez ca șef al Gărzii de la Icoană pe Radu Mironovici»”.
Urmează înființarea Gărzii de Fier, în 1930. Trei ani mai târziu, la alegerile parlamentare, premierul I.G. Duca decide scoaterea în afara legii din cauza ciocnirilor violente între legionari și forțele de ordine. Consecința acestui gest politic este asasinarea primului-ministru de către un grup de legionari, cu cinci gloanțe în cap.
Al doilea asasinat
Începutul Legiunii va fi marcat de un alt asasinat marca Corneliu Zelea Codreanu, mai puțin cunoscut: cel al lui Mihai Stelescu. Fost camarad, decorat de Corneliu Z.C. și cel mai bun orator parlamentar legionar, Stelescu era conducătorul Frățiilor de Cruce și șeful organizației de tineret. Prin elocința sa îl punea în umbră pe Corneliu Z.C., un vorbitor modest, adept al acțiunii violente, nu al cuvintelor.
Considerându-l un trădător, știind de negocierile dintre Codreanu și Camarila lui Carol al II-lea, Stelescu va deveni inamicul personal al Căpitanului. Desprins de legionari, va crea o nouă organizație, Cruciada Românismului și un organ de presă în care îl atacă pe Corneliu Zelea Codreanu pentru minciună, avid de putere politică, îl considera plagiator, „Cărticica Șefului de Cuib” nefiind scrisă de el, un venetic… Consecința? Mihai Stelescu va fi asasinat pe patul de spital de un grup de legionari, cu șase gloanțe și lovituri de topor”, amintește Dan Andronic.
Istoria violentă a lui C.Z. Codreanu va fi curmată în 1938, când va fi asasinat la rândul său din ordinul Regelui Carol al II-lea, mișcare care va da naștere la progromuri, alte asasinate și la înflorirea unui cult.
Dan Andronic promite că va vorbi despre aceste aspecte într-un alt editorial „pentru că, din păcate, violențele nu s-au oprit aici”…
FOTO: Wikipedia