Deși o persoană obișnuită are 32 de dinți, unele specii de delfini pot avea până la 240. De ce atât de mulți? Nu toate speciile sunt la fel de norocoase: delfinii lui Risso, de exemplu, au doar între patru și 14 dinți în maxilarul inferior. Totuși, oamenii de știință bănuiau de mult timp că dinții delfinilor au și alt scop în afară de mestecat. Acum, cercetări noi sugerează că ar putea avea legătură cu ecolocația și chiar cu abilitatea delfinilor de a auzi sub apă.
O echipă de cercetători japonezi a investigat structura și funcția țesuturilor din dinții delfinilor, de la delfinii Tursiops și Stenella, și le-a comparat cu cele ale altor animale. Rezultatele au evidențiat un set de caracteristici unice care diferențiază structurile dentare ale delfinilor de cele ale altor mamifere. De exemplu, osul care susține dinții (cunoscut sub numele de os alveolar) este mai poros decât cel găsit la alte animale. Mai mult, alveolele dentare ale delfinilor sunt neobișnuit de mari, iar dinții sunt mai slăbiți.
Cercetătorii au descoperit că delfinii au o structură unică a ligamentelor dentare, la fel ca alte mamifere, fibrele din stratul interior pornind de la rădăcina dintelui. Cu toate acestea, spre deosebire de alte mamifere, fibrele din stratul exterior penetrează osul spongios într-un mod complex. Între cele două straturi, s-au identificat mănunchiuri groase de fibre nervoase lungi, unice la delfini. Interesant este că unele fibre se termină în structuri asemănătoare receptorilor senzoriali, care le permit semnalelor electrochimice să circule mai rapid.
De ce sunt atât de speciali dinții delfinilor?
Aceste caracteristici morfologice sugerează că dinții delfinilor au și un scop senzorial, permițându-le să detecteze schimbările din mediu, similar cu rolul mustăților la pisici. Ryo Kodera, de la Universitatea Tsurumi (Japonia) a declarat că fibrele lungi oferă „o mobilitate semnificativă a dinților”, iar mănunchiurile nervoase groase indică „o sensibilitate crescută la mișcarea dinților”.
Deși concluziile nu identifică în mod cert care este simțul influențat de aceste diferențe fiziologice, Kodera sugerează că ele i-ar putea ajuta pe delfini să audă mai bine sub apă. „Descoperirile noastre susțin ipoteza că delfinii își utilizează dinții ca parte a unui sistem avansat de recepție a sunetelor”, a explicat cercetătorul.
Auzul subacvatic nu este singura superputere a delfinilor: cercetările recente sugerează că delfinii Tursiops au un „al șaptelea simț” și pot detecta curenții electrici mai bine decât ornitorincii (deși nu la nivelul rechinilor și al pisicilor de mare), notează IFL Science.
Studiul a fost publicat în jurnalul The Anatomical Record.