Specia noastră este definită de o lungă listă de trăsături culturale și genetice care ne diferențiază de oamenii preistorici. Sau nu?
Noi cercetări sugerează că unele dintre diferențele-cheie datează mai departe în timp decât se credea anterior, indicând faptul că oamenii moderni și , inclusiv rudele noastre apropiate și dispărute, au mai multe în comun decât am fi crezut vreodată.
„Rezultatele noastre indică un scenariu în care oamenii moderni și cei arhaici ar trebui considerați populații ale aceleiași specii umane, care au acumulat independent mutații și inovații culturale”, scrie o echipă de cercetători condusă de biologul Luca Pagani, de la Universitatea din Padova (Italia).
Ce separă specia noastră de oamenii preistorici?
Într-un studiu despre rearanjamente critice ale cromozomilor noștri și despre variații genetice specifice, echipa a analizat baze de date genomice construite pe baza fosilelor de Neanderthal, de Denisova și mostre de la oameni moderni.
Un aspect analizat în mod specific a fost translocarea regiunii PAR2 (regiunea pseudoautosomală 2), un schimb al extremităților cromozomilor X și Y. Această schimbare a avut loc relativ recent în evoluția primatelor și a îmbunătățit semnificativ ratele de reproducere și stabilitatea genetică la bărbați, esențial pentru o specie care vrea să supraviețuiască. Împreună cu un rearanjament major care a generat cromozomul 2 uman, schimbările din PAR2 sunt ceea ce ne separă de maimuțe și cimpanzei, scrie Science Alert.
Ultimul strămoș comun al cromozomului Y de astăzi poate fi urmărit cu puțin peste 300.000 de ani în urmă, mult după .
Cu ceva timp înainte de existența acestui strămoș comun, schimbările din regiunea PAR2 au contribuit la un moment semnificativ în evoluția umană modernă. Întrebarea este: acest eveniment a avut loc înainte sau după separarea oamenilor de neanderthalieni?
Evenimente cheie în evoluția umană
Informațiile din baza de date genomică au fost comparate cu trei evenimente-cheie din evoluția noastră: un blocaj de populație acum 900.000 de ani; separarea care a dus la neanderthalieni, denisovani și la oamenii moderni acum 650.000 de ani; și reintroducerea neanderthalienilor în Homo sapiens, combinând din nou genomurile acum 350.000 de ani.
„Dacă căutăm un moment care a definit descendența umană, putem afirma că evenimentele care ne-au făcut pe toți oameni sunt reprezentate de fuziunea cromozomului 2 și translocarea PAR2”, scriu autorii studiului.
Analiza echipei a luat în considerare mutațiile din PAR2 al care nu erau prezente în cromozomul X, ajutând la stabilirea momentului unui strămoș comun pentru acest eveniment de translocare.
Crucial este faptul că schimbarea PAR2 s-a produs cu mult înainte de Evenimentul 2, când se consideră că s-au separat neanderthalienii și oamenii moderni. Acest lucru sugerează că schimbările genetice critice care ne definesc ca oameni moderni pot fi mult mai vechi decât credeam.
„Punând cap la cap diversele dovezi genetice acumulate până acum, putem distribui trăsăturile derivate care contribuie la definirea noastră ca ‘oameni moderni’ într-un mod informat evolutiv și temporal”, scriu cercetătorii în lucrare.
Avem mai multe lucruri în comun cu oamenii preistorici decât ne-am imaginat
Cercetătorii sugerează că translocarea PAR2 a avut loc probabil mai aproape de Evenimentul 1, un blocaj sever de populație al strămoșilor antici ai Homo sapiens și ai neanderthalienilor. Aceasta se aliniază cu un alt moment important al evoluției umane: fuziunea cromozomului 2.
Cu alte cuvinte, „semințele genetice” care ne fac speciali ca ființe umane datează de aproape un milion de ani. De atunci, diverse perioade de creștere și declin al populației, împreună cu influențele culturale, ne-au separat de neanderthalieni și denisovani.
Echipa a identificat variații funcționale în 56 de gene între oamenii moderni și rudele noastre îndepărtate, apărute la scurt timp după Evenimentul 2 (multe fiind legate de trăsături ale creierului și craniului). În timpul Evenimentului 3, o perioadă de încrucișare între neanderthalieni și Homo sapiens, majoritatea acestor trăsături genetice nu le-au fost transmise neanderthalienilor.
Acest lucru le-ar putea fi atribuit presiunilor populaționale sau normelor sociale, sugerează cercetătorii. Acest lucru ridică din nou întrebarea: cât de mult ne deosebim de oamenii de Neanderthal?
Deși cercetătorii nu oferă un răspuns definitiv la această întrebare și nici nu caută explicit să traseze o linie clară între diferitele specii umane, autorii sugerează că avem mai multe în comun cu oamenii preistorici decât ne-am fi imaginat, până la punctul în care aceste distincții ar putea necesita o reevaluare.
Studiul încă nu a fost evaluat inter pares, dar este disponibil pe serverul de preprinturi bioRxiv.