Un nou studiu al Universității din Tel Aviv (Israel) răstoarnă convingerile științifice dominante, arătând că Minele Regelui Solomon nu doar că nu au afectat grav sănătatea muncitorilor din industria antică a cuprului, dar nici nu reprezintă riscuri pentru sănătatea locuitorilor moderni din apropierea sitului.
Cercetătorii au realizat studii geochimice la situri de producție a cuprului din Valea Timna, datând din secolul al X-lea î.Hr., epoca regilor biblici David și Solomon. Rezultatele au indicat că poluarea mediului provocată de producția de cupru a fost minimă și localizată strict în jurul furnalelor antice, fără a reprezenta un pericol pentru locuitorii regiunii, nici în trecut, nici în prezent.
De asemenea, arheologii de la Universitatea din Tel Aviv au analizat studii anterioare, fără a găsi dovezi care să susțină ideea că ar fi poluat planeta.
Studiul, condus de prof. Erez Ben-Yosef, dr. Omri Yagel, Willy Ondricek și dr. Aaron Greener, de la Departamentul Jacob M. Alkow de Arheologie și Culturi ale Orientului Apropiat Antic, a fost publicat în revista Scientific Reports.
„Am investigat două situri majore de producție a cuprului din Valea Timna: unul , asociat cu era regelui Solomon, și un alt sit din apropiere, mai vechi cu aproximativ 1.500 de ani”, explică prof. Erez Ben-Yosef.
„Studiul nostru a fost foarte amplu. Am prelevat sute de probe de sol din ambele situri pentru analize chimice și am creat hărți detaliate ale distribuției metalelor grele în regiune. Am constatat că nivelurile de poluare sunt extrem de scăzute și limitate la locațiile furnalelor antice. De exemplu, concentrația de plumb, principalul poluant din industriile metalurgice, scade sub 200 de părți pe milion la doar câțiva metri de furnal. În comparație, Agenția pentru Protecția Mediului din SUA consideră sigure zonele industriale la un nivel de 1.200 părți pe milion și zonele rezidențiale pentru copii la 200 părți pe milion”, continuă cercetătorul.
Noul studiu contrazice o serie de lucrări publicate începând cu anii 1990, care sugerau că industria antică a cuprului ar fi fost responsabilă pentru poluări majore.
„Demonstrăm că acest lucru nu este adevărat. Timna este foarte restrânsă spațial, iar doar cei care lucrau direct la furnale erau expuși la fumurile toxice, în timp ce, la o mică distanță, solul este complet sigur. În plus, distribuția concentrațiilor de cupru și plumb în sol sugerează că metalele sunt ‘blocate’ în zgură și în alte deșeuri industriale, ceea ce împiedică infiltrarea lor în sol și afectarea plantelor sau a oamenilor”, spune prof. Erez Ben-Yosef.
„Constatările noastre sunt în acord cu studii recente din regiunea Wadi Faynan din Iordania, care indică, de asemenea, niveluri foarte scăzute de poluare. Timna și Faynan sunt situri ideale pentru astfel de cercetări, deoarece nu au fost afectate de mineritul modern, iar clima aridă a împiedicat spălarea metalelor din sol. În Faynan, un studiu condus de prof. Yigal Erel, de la Universitatea Ebraică (Israel), a analizat 36 de schelete ale unor persoane care au trăit în sit în Epoca Fierului, iar doar trei au prezentat urme de poluare în dinți. Restul erau complet curate. Oferim acum o imagine similară pentru Timna”, declară el.
În paralel cu studiul geochimic, arheologii de la Universitatea din Tel Aviv au realizat și o analiză amplă a literaturii de specialitate, evidențiind că ipotezele despre poluarea globală din perioada pre-romană nu au dovezi solide.
„În anii 1990, a apărut un curent care prezenta producția antică de cupru drept prima formă de poluare industrială”, explică dr. Omri Yagel, unul dintre principalii cercetători.
„Astfel de afirmații atrag atenția și finanțări, dar proiectează în mod inutil problemele moderne de poluare asupra trecutului. În plus, literatura de specialitate folosește adesea termenul ‘poluare’ pentru orice urmă a activităților metalurgice antice, ceea ce a condus la presupunerea greșită că industriile metalurgice au fost dăunătoare încă de la începuturile lor, ceea ce este complet fals”, declară omul de știință, citat de Eurek Alert.
„Chiar și atunci când producția metalurgică a devenit de amploare, integrată în civilizația umană, doar industria toxică a plumbului a cauzat poluări globale, nu neapărat alte metale. Un studiu din anii 1990 susținea că urme de cupru găsite în straturile de gheață din Groenlanda ar fi ajuns acolo prin atmosferă din locuri precum Timna. Totuși, această afirmație nu a fost confirmată de alte studii ulterioare. Ca cercetători care se confruntă cu provocările grave de mediu din prezent, precum schimbările climatice, avem tendința de a căuta probleme similare în trecut sau de a presupune că daunele de mediu sunt o consecință inevitabilă a activităților umane de la revoluția agricolă. Cu toate acestea, trebuie să fim prudenți. Chiar dacă numim câteva bucăți de zgură ‘poluare’, nu trebuie să confundăm acest deșeu localizat cu o poluare regională sau globală”, a încheiat acesta.