Kepler s-a născut la 27 decembrie 1571 în Weil der Stadt, Württemberg, Germania, şi a studiat, începând cu anul 1591, teologia la Universitatea din Tübingen. Unul din profesorii săi era Michael Maestlin, apărător al teoriei heliocentrice a lui Copernic. Kepler ar fi dorit să devină preot protestant, dar în cele din urmă, având o mare înclinaţie pentru matematică, acceptă în 1594 funcţia de profesor de matematică şi astronomie la Universitatea din Graz, Austria. Aici lucrează la un complex de ipoteze geometrice având ca scop explicarea depărtării dintre orbitele celor cinci planete cunoscute în acel timp (Mercur, Venus, Marte, Jupiter şi Saturn).
Kepler consideră că soarele exercită o forţă care scade proporţional o dată cu îndepărtarea de o planetă: „Planetele se mişcă în consecinţă pe o traiectorie eliptică, în centrul căreia se găseşte soarele”. În acest fel enunţă prima sa lege a mişcării planetelor (vezi Legile lui Kepler), publicată în lucrarea „Mysterium Cosmographicum” („Misterul lumii cosmice”, 1596).
În aprilie 1597, Kepler se căsătoreşte cu Barbara Mühlek. Din cauza presiunilor exercitate de Contrareforma catolică, Kepler este nevoit să plece din Graz şi, în 1600, acceptă oferta de a lucra la Praga ca asistent al lui Tycho Brahe, astronom al curţii împăratului Rudolf al II-lea.
Calităţile de observator ale lui Tycho Brahe sunt acum completate cu cunoştinţele excepţionale de matematică ale lui Kepler. După moartea lui Brahe în anul 1601, Kepler devine urmaşul lui ca matematician şi astronom imperial. În 1604 Kepler observă „Supernova 1604” şi publică observaţiile sale în lucrarea „De Stella nova în pede Serpentarii” („Despre o nouă stea la piciorul constelaţiei şarpelui”). În lucrarea „Astronomia Nova” („Astronomia nouă”, 1609) publică rezultatele cercetărilor asupra elipsei planetei Marte şi enunţă a doua lege: „Cu cât o planetă este mai aproape de soare, cu atât se mişcă mai repede”. În anul 1612 Kepler se stabileşte la Linz în Austria, unde îi apare lucrarea „Harmonices Mundi” („Armonia lumii”, 1619). În ultimul capitol al acestei cărţi, pe baza observaţiilor şi calculelor efectuate, enunţă a treia lege a mişcării planetelor: „Pătratul timpului de revoluţie este proporţional cu puterea a treia a distanţei medii dintre o planetă şi soare”.
În anii 1615-1620 Kepler a trebuit să-şi apere mama, care era acuzată de vrăjitorie. Până la urmă a reuşit să-i obţină eliberarea, fără a putea însă împiedica torturile la care a fost supusă, în urma cărora ea a murit un an mai târziu. Kepler a trăit într-o epocă de intoleranţă, a luptelor dintre catolici şi protestanţi din timpul războiului de treizeci de ani, fiind nevoit de mai multe ori să se refugieze pentru a scăpa de persecuţii, cu toate încercările sale de a rămâne neutru.
Ultima sa operă importantă, apărută încă în timpul vieţii, este Tabulae Rudolfinae (1627), care conţine tabele ce descriu mişcările planetelor. Ea va constitui baza oricărui calcul astronomic pentru următorii 200 de ani. În lucrările sale despre teoria forţelor de gravitaţie, Isaac Newton s-a bazat în mare măsură pe observaţiile lui Kepler.
În afara lucrărilor din domeniul astronomiei, Kepler a descris un procedeu de determinare a volumelor, pe baza căruia se va dezvolta calculul integral. De asemenea a studiat simetria fulgilor de zăpadă şi a calculat forţele naturale care intervin în creşterea structurilor geometrice şi care vor fi aplicate în studiul cristalografiei. A lucrat şi în domeniul opticii, unde se poate aminti invenţia sa numită „luneta lui Kepler”.
Johannes Kepler a murit la 15 noiembrie 1630 în Regensburg, Germania, în vârstă de 59 de ani. În memoria lui, Universitatea din Linz poartă numele de „Johannes-Kepler-Universität”.
Sursa: Cultural.bizi
Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 27 decembrie:
1585 – A încetat din viaţă Pierre de Ronsard, poet francez, principal reprezentant al Pleiadei (şcoală literară franceză din secolul XVI) („Ode”, „Imnuri”) (n. 11 septembrie 1524)
1717 – S-a născut Papa Pius VI (m. 1799)
1784 – Răscoala ţărănească condusă de Horia, Cloşca şi Crişan, izbucnită la 2 nov. 1784. Horea şi Cloşca sunt prinşi în pădurea Scoruşet din munţii Gilăului, apoi închişi la Alba-Iulia
1806 – Constantin Ipsilanti revine la Bucureşti. El organizează o oaste destinată să-i permită realizarea planului său, de constituire a unui regat al Daciei format din Moldova, Ţara Românească şi Serbia
1816 – A avut loc la Iaşi din iniţiativa lui Gheorghe Asachi primul spectacol de teatru în limba româna: „Mirtil şi Hloe”, pastorala într-un act
1822 – S-a născut Louis Pasteur, chimist şi biolog, membru al Academiei Franceze; a descoperit natura infecţioasă a unor boli ale omului şi animalelor şi vaccinul antirabic (aplicat pentru prima oară în 1885), punând astfel bazele imunologiei; a stabilit metoda conservării berii prin pasteurizare (m. 28 septembrie 1895)
1831 – Charles Darwin se îmbarcă în călătoria sa istorică la bordul navei regale HMS Beagle
1832 – S-a născut Pavel Mihailovici Tretiakov, critic şi umorist rus, fondatorul Galeriei de artă plastică care îi poartă numele
1896 – S-a născut romancierul american Louis Bromfield (m. 18 martie 1956)
1897 – S-a născut Tudor Vianu, poet, estetician şi filozof român, membru al Academiei Române; a fost director general al Comisiei Naţionale pentru UNESCO, director general al Bibliotecii Academiei Române, director al Teatrului Naţional din Bucureşti; a scris studii de estetică şi stilistică, memorialistică, a analizat din punct de vedere estetic fenomenul literar românesc şi universal („Arta şi frumosul”, „Arta prozatorilor români”) (m. 21 mai 1964)
1901 – S-a născut Marlene Dietrich, figură legendară a cinematografului, actriţă de film, teatru, music-hall, operetă, cântăreaţă (filmele: „Îngerul albastru”, „Stigmatul răului”) (m. 6 mai 1992)
1909 – D.A. Sturdza, pe motive de boală, se retrage din partid şi de la şefia PNL-ului; I.I.C. Brătianu este numit în funcţia de prim-ministru
1925 – A încetat din viaţă Serghei Aleksandrovici Esenin, poet rus, unul dintre cei mai sensibili evocatori ai satului rus (s-a sinucis)(n.1895)
1945 – Înfiinţarea Băncii Mondiale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi a Fondului Monetar Internaţional (FMI), ca urmare a Conferinţei monetare şi financiare a ONU de la Bretton-Woods (1-12 iulie 1945). România a devenit membră a celor două organisme financiare la 15 decembrie 1972
1977 – A încetat din viaţă Alexandru Ciucurencu, pictor, membru corespondent al Academiei Române; în anul 2003, UNESCO a inclus în calendarul aniversărilor culturale şi numele lui Alexandru Ciucurencu, marcând 100 de ani de la naşterea pictorului (n. 27 septembrie 1903)
1978 – În Spania se instaurează democraţia după 40 de ani de regim dictatorial
1989 – În cadrul primei plenare a CFSN a fost adoptat Decretul-Lege nr. 2 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea CFSN şi a consiliilor teritoriale ale FSN; totodată a fost ales Biroul Executiv al CFSN: preşedinte – Ion Iliescu; prim-vicepreşedinte – Dumitru Mazilu; vicepreşedinţi – Cazimir Ionescu, Kiraly Karoly; secretar – Dan Marţian; membri – Bogdan Teodoriu, Vasile Neacşa, Silviu Brucan, Gheorghe Manole, Ion Caramitru, Nicolae Radu
1991 – A fost deschis, pentru public, Muzeului Naţional Cotroceni, înfiinţat la 10 iulie 1991
1995 – Armata guvernamentală bosniacă şi forţele sârbilor bosniaci evacuează poziţiile-cheie de pe linia frontului din jurul oraşului Sarajevo
1998 – Comisia Europeană a aprobat crearea unei bănci comune, cu sediul la Viena, de către cea de-a treia bancă privată germană, Dresdner Bank şi Banca Naţională din Paris (BNP), care are ca scop administrarea activităţilor celor două instituţii în Europa de Est
2004 – Viktor Iuşcenko şi-a revendicat victoria în alegerile prezidenţiale din Ucraina
2006 – A încetat din viaţă fostul preşedinte american Gerald Ford. El a fost singurul preşedinte care nu a fost ales prin vot direct pentru posturile de preşedinte şi vicepreşedinte al Statelor Unite