Potrivit unui sondaj realizat în România în luna decembrie, 60,9% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcţie greşită, în timp ce 28% cred că se îndreaptă într-o direcţie bună, iar în opinia a 87,5% dintre respondenţi, Vestul (UE, SUA, NATO) este direcţia înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianţelor politice şi militare.
În luna decembrie 2024, rata şomajului din România în formă ajustată sezonier a fost de 5,2%, în scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de cea înregistrată în luna noiembrie 2024. Rata şomajului la bărbaţi a fost cu 0,4 puncte procentuale mai mare decât la femei, potrivit comunicatului INS publicat la 30 ianuarie 2025.
Numărul şomerilor (vârste cuprinse între 15 şi 74 ani) estimat pentru luna decembrie a anului 2024 a fost de 428,6 mii persoane: în scădere faţă de luna precedentă (435,6 mii persoane) şi în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent (458,9 mii persoane).
Se remarcă nivelul ridicat, în continuare, de 25,3%, al ratei şomajului în rândul tinerilor (15-24 ani), înregistrat în perioada iulie - septembrie 2024. Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 4% pentru luna decembrie 2024 (4,1% în cazul bărbaţilor şi 3,9% în cazul femeilor). Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 72,7% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna decembrie 2024, potrivit https://insse.ro/.
România are în continuare cea mai mare inflație din Uniunea Europeană
Rata anuală a inflaţiei în zona euro a fost de 2,4% în decembrie 2024, în creştere faţă de 2,2% în noiembrie. Cu un an anterior, rata era de 2,9%. Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a fost 2,7% în decembrie 2024, în creştere faţă de 2,5% în noiembrie. Cu un an înainte, rata a fost de 3,4%, potrivit Eurostat.
Cele mai mici rate anuale au fost înregistrate în Irlanda (1,0%), Italia (1,4%), Luxemburg, Finlanda şi Suedia (toate 1,6%). Cele mai mari rate anuale au fost înregistrate în România (5,5%), Ungaria (4,8%) şi Croaţia (4,5%). Comparativ cu noiembrie 2024, inflaţia anuală a scăzut în şapte state membre, a rămas stabilă într-un stat şi a crescut în nouăsprezece.
În decembrie 2024, cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei din zona euro a venit din servicii (+1,78 puncte procentuale, pp), urmate de alimente, alcool şi tutun (+0,51 pp), bunuri industriale non-energetice (+0,13 pp) şi energie (+0,01 pp).
Ce prețuri au terenurile arabile
În 2023, preţul mediu pentru 1 hectar de teren arabil în UE a fost de 11.791 euro, în timp ce preţul mediu anual de închiriere pentru teren arabil şi/sau fâneaţă permanentă a fost de 173 euro pe hectar.
Printre cele 22 de ţări din UE cu date disponibile, cel mai mare preţ mediu pentru 1 hectar de teren arabil a fost înregistrat în Malta, la 283.039 de euro pe hectar. Următorul cel mai mare preţ mediu a fost în Ţările de Jos, la 91.154 euro pe hectar, iar apoi în Luxemburg, la 42.540 euro pe hectar.
În contrast, cele mai mici preţuri medii au fost înregistrate în Croaţia (4.491 euro pe hectar), Letonia (4.591) şi Slovacia (5.189).
87,5% dintre români cred că Vestul trebuie să fie direcția României
Cercetarea sociologică ''România între naţional şi european în era dezinformării. Patriotism economic, valori şi conspiraţii'', realizată de INSCOP Reasearch la comanda ONG-ului Funky Citizens, arată că 60,9% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcţie greşită (faţă de 74,5% în ianuarie 2022), în timp ce 28% cred că se îndreaptă într-o direcţie bună (faţă de 20,8% în ianuarie 2022), potrivit rezultatelor publicate la 21 ianuarie 2025.
În opinia a 87,5% dintre respondenţi, Vestul (adică UE, SUA, NATO) este direcţia înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianţelor politice şi militare (faţă de 77% în ianuarie 2022). Procentul de 4,1% consideră că România ar trebui să se îndrepte către Est (adică Rusia, China) (faţă de 10.4% în ianuarie 2022). Ponderea non-răspunsurilor este de 8.4%.
Punând în balanţă toate implicaţiile asupra vieţii economice şi sociale, asupra familiei şi vieţii personale, 72,5% dintre cei chestionaţi (faţă de 54,9% în ianuarie 2022) consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 21,6% au o părere contrarie (faţă de 40,8% în ianuarie 2022).
Afirmaţia "În viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în interiorul Uniunii Europene" întruneşte acordul a 77,3% dintre cei intervievaţi (faţă de 63,2% în ianuarie 2022). 15,8% consideră că "în viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în afara Uniunii Europene" (faţă de 29,4% în ianuarie 2022), iar 6,9% nu ştiu sau nu răspund.
Majoritatea românilor cred că Rusia este principala sursă de știri false
În privinţa expunerii personale la ştiri false, 30,7% dintre respondenţi au apreciat că în ultimele luni au fost expuşi la ştiri false sau dezinformări în foarte mare măsură (faţă de 27,5% în ianuarie 2022), 23,7% că au fost expuşi în destul de mare măsură (faţă de 27,2% în ianuarie 2022), 14,9% în destul de mică măsură (faţă de 19,9% în ianuarie 2022), iar 26,7% în foarte mică măsură/deloc (faţă de 21,9% în ianuarie 2022).
În ce priveşte canalele de informare cele mai expuse la dezinformări şi propagarea de ştiri false, 49,8% dintre respondenţi au indicat posturile TV (faţă de 49% în septembrie 2021), 40% reţelele sociale (Facebook, Instagram, Tik Tok) (faţă de 35,3% în septembrie 2021), 2,6% ziarele, revistele, publicaţiile online (faţă de 7,9% în septembrie 2021), 1,6% posturile radio (faţă de 1,8% în septembrie 2021).
Întrebaţi în ce măsură cred că opţiunile de vot ale românilor sunt afectate de dezinformare şi ştiri false, 47,2% dintre cei chestionaţi cred că în foarte mare măsură (faţă de 41,7% iunie 2021), 28,7% în destul de mare măsură (faţă de 32,7% iunie 2021). 12,2% apreciază că opţiunile de vot ale românilor sunt afectate de dezinformare şi ştiri false în destul de mică măsură (faţă de 10,2% iunie 2021), iar 7,6% în foarte mică măsură/deloc (faţă de 11,9% iunie 2021). 4,3% nu ştiu sau nu răspund.
Întrebaţi care sunt, în opinia lor, ţările sau organizaţiile care susţin propaganda şi răspândesc ştiri false, 45,3% dintre cei chestionaţi au indicat Rusia, 11,8% - China, 5,8% - SUA, 3,6% - Uniunea Europeană. Ucraina a fost menţionată de 2,8% dintre participanţii la sondaj, Germania de 2,3%, Franţa de 2,3%, iar Ungaria de 1,9%. 11,3% menţionează altă ţară, 33,9% spun că nu ştiu sau nu pot aprecia, iar 4,7% nu răspund.
Afirmaţia "România are o economie care este controlată de străini în funcţie de interesele altor ţări" a întrunit acordul a 61.8% dintre cei intervievaţi (faţă de 77,5% în ianuarie 2022). 31,7% consideră că "România are o economie care funcţionează liber, după regulile pieţei" (faţă de 17,2% în ianuarie 2022), iar 6,5% nu ştiu sau nu răspund.
Majoritatea românilor cred că ar trebui taxe mai mari pentru firmele străine
62,4% dintre respondenţi sunt de părere că resursele naturale ale României ar trebui exploatate doar de companii româneşti (faţă de 69,7% în ianuarie 2022), în timp ce 34,9% consideră că resursele naturale ale României ar trebui exploatate de orice companie românească sau străină care lucrează eficient (faţă de 28,5% în ianuarie 2022). 2,7% nu ştiu sau nu răspund.
În opinia a 45,8% dintre români, companiile străine care au investit în România în ultimii 30 de ani au făcut mai mult bine decât rău României (faţă de 39,5% în ianuarie 2022). 43,4% sunt de părerea contrarie (faţă de 5,3% în ianuarie 2022), iar 10,8% nu ştiu sau nu răspund.
55,8% dintre cei chestionaţi sunt de părere că "Statul român ar trebui să introducă taxe mai mari pentru firmele străine care activează în România, chiar şi cu riscul ca unele dintre acestea să-şi mute afacerile în alte ţări" (faţă de 66,5% în septembrie 2021). 40,2% sunt de părere contrarie (faţă de 28% în septembrie 2021), iar 4% nu ştiu sau nu răspund.
49.5% dintre români sunt de acord cu afirmaţia: "Există o înţelegere a statelor mai bogate pentru a ţine România în sărăcie şi subdezvoltare" (faţă de 60,2% în ianuarie 2022). 42,8% sunt în dezacord cu afirmaţia (faţă de 33,7% în ianuarie 2022). 7,7% este procentul non-răspunsurilor.
Sondajul a fost realizat în perioada 16-23 decembrie 2024, în rândul a 1.000 de respondenţi. Eroarea maximă admisă a datelor este de 3,1 %, la un grad de încredere de 95%. Datele comparative pentru iunie, septembrie 2021, respectiv ianuarie 2022 au fost extrase din studiul "Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false" realizat de INSCOP Research la comanda centrului Strategic Thinking Group, potrivit inscop.ro.