Salariaţii din administraţia publică reclamă ceea ce ei numesc „campania agresivă şi lipsită de fundament care promovează ideea că sectorul bugetar din România este supradimensionat”, ei susţinând că în realitate România are un bugetar la 18 locuitori, de trei ori mai puţin decât ţări precum Suedia şi Danemarca.
În acest context, angajaţii din administraţie solicită „creşterea numărului de angajaţi pentru reducerea sarcinilor”, dar şi „recunoaşterea contribuţiei sectorului bugetar la funcţionarea statului şi a mediului privat”.
Cifrele prezentate însă de reprezentanții bugetarilor în sprijinul afirmațiilor lor sunt însă contrazise de ultimele date oficiale publicate de Ministerul Finanțelor.
Numărul exact al bugetarilor din România poapte fi consultat AICI sau în documentul atașat la finalul acestui articol.
„Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) denunţă ferm campania agresivă şi lipsită de fundament care promovează ideea că sectorul bugetar din România este supradimensionat şi ar consuma resurse excesive. Această propagandă are drept scop justificarea unor măsuri distructive, cum ar fi reducerea numărului de angajaţi din administraţia publică, şi foloseşte în mod parşiv conceptul de digitalizare ca pretext”, transmit sindicaliştii printr-un comunicat dat publicităţii vineri dimineaţă.
FNSA: ”România are cel mai subdimensionat sector bugetar din Uniunea Europeană”
FNSA susţine, în documentul citat, că, în realitate, România are un bugetar la 18 locuitori, de trei ori mai puţin decât ţări precum Suedia şi Danemarca şi că „realitatea pe bază de date” este aceea că „România are cel mai subdimensionat sector bugetar din Uniunea Europeană”.
”Cifrele reale contrazic categoric naraţiunile false. Raportul dintre numărul de salariaţi din administraţia publică şi populaţia deservită plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană: un angajat din administraţia publică, ordine publică şi apărare şi asigurări sociale din România deserveşte, în medie, 53 de locuitori, cel mai mare raport din Europa. În contrast, Germania are un raport de 1 la 29, iar Suedia de doar 1 la 21! La nivel global al bugetarilor, România are un raport de 1 bugetar la 18 locuitori, în timp ce ţări precum Suedia şi Danemarca au 1 bugetar la 6 locuitori. Această subdimensionare severă generează supraîncărcare extremă a angajaţilor, afectând direct calitatea serviciilor publice şi generează ineficienţă”, mai susţin funcţionarii din amdinistraţie.
Cifrele oficiale la zi prezentate de Ministerul Finanțelor îi contrazic însă pe sindicaliștii din FNSA. Astfel, România avea în septembrie un total de 1.266.808 salariați bugetari, din care 799.932 în administrația publică centrală și 466.876 în administrația publică locală.
Or, raportat la o populație a României de 19.000.000 de locuitor, rezultă un bugetar la aproape 15 locuitori și nu la 18 locuitori, așa cum spune FNSA.
FNSA cere să fie angajați și mai mulți bugetari
Sindicaliștii solicită ”încetarea răspândirii minciunilor care denigrează salariaţii bugetari şi promovarea unor soluţii reale”, enumerând, în acest sens, ca primă soluţie, „creşterea numărului de angajaţi pentru reducerea sarcinilor”, urmată de „digitalizarea responsabilă, utilizată pentru eficienţă, nu pentru reduceri de personal” şi „recunoaşterea contribuţiei sectorului bugetar la funcţionarea statului şi a mediului privat”.
Angajaţii din administraţia publică reclamă totodată „utilizarea abuzivă a ideii de digitalizare ca justificare pentru reducerea personalului”.
„În loc să fie văzută ca o unealtă pentru eficientizarea muncii şi îmbunătăţirea serviciilor publice, digitalizarea este folosită drept pretext pentru eliminarea angajaţilor, ignorând complet scopul real al acestui proces. Statele europene dezvoltate, unde digitalizarea este avansată, nu au redus numărul de angajaţi din sectorul bugetar, ci, dimpotrivă, au consolidat aparatul administrativ pentru a gestiona mai bine volumul de informaţii şi nevoile populaţiei. În România, însă, persoane fără competenţe reale în gestionarea digitalizării promovează o viziune dezastruoasă, în care implementarea tehnologiei devine o scuză pentru reduceri de personal, aspect ce va produce, inevitabil, degradarea continua a serviciilor publice”, mai arată documentul citat.