Conform cercetării, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recunoaşte burnout-ul ca un fenomen asociat muncii, subliniind importanţa gestionării adecvate a stresului ocupaţional, încă din anul 2019.
Astfel, în ţări precum Olanda, angajatul care este diagnosticat cu epuizare fizică, beneficiază de concediu medical până la 104 săptămâni şi primeşte 77% din salariu. În România, burnout-ul nu este considerat încă o boală, dar în prezent există o dezbatere în Senat privind acordarea de concediu medical pentru acest tip de boală.
Pe eşantionul chestionat, studiul de specialitate relevă faptul că femeile resimt mult mai des epuizarea la locul de muncă în comparaţie cu bărbaţii, cu o pondere de 33,16% vs 20,75%.
În acelaşi timp, 40% dintre cei care lucrează în ture se confruntă frecvent cu epuizarea, în principal din cauza dificultăţii de a menţine un program de somn regulat şi a odihnei insuficiente. În comparaţie, doar 25,59% dintre angajaţii cu un program flexibil raportează aceeaşi intensitate a epuizării, subliniind impactul negativ al muncii în ture asupra sănătăţii şi energiei angajaţilor.
”Nevoie acută de strategii de management al stresului”
De asemenea, persoanele care desfăşoară activităţi repetitive, fără elemente de noutate sau stimulare, au raportat un nivel ridicat de epuizare, 42,79% dintre acestea afirmând că se simt frecvent epuizate. În schimb, doar 18,17% dintre cei care desfăşoară activităţi creative experimentează aceleaşi niveluri de epuizare.
Potrivit sursei citate, aproape două treimi (65,49%) dintre persoanele care împart spaţiul de locuit cu una sau mai multe persoane se simt aproape întotdeauna epuizate, comparativ cu 29,44% dintre cei care locuiesc singuri.
Datele centralizate în studiu evidenţiază că patru din zece persoane care nu se implică deloc în activităţi recreative se confruntă frecvent cu epuizarea, comparativ cu doar 24,74% dintre cei care desfăşoară mai mult de 12 ore pe săptămână de activităţi recreative.
"Aceste rezultate relevă o nevoie acută de strategii de management al stresului şi de susţinere a angajaţilor. Printre măsurile recomandate se numără introducerea unor programe de asistenţă psihologică, flexibilitatea programului de lucru şi crearea unor spaţii destinate relaxării la locul de muncă. Fără astfel de intervenţii, burnout-ul reduce productivitatea şi poate cauza probleme de sănătate pe termen lung în rândul angajaţilor. Epuizarea psihică şi fizică a devenit o realitate pentru mulţi angajaţi din România, iar acest studiu reflectă necesitatea adoptării unor politici de sprijin la nivel organizaţional. În faţa acestor cifre, angajatorii au o responsabilitate clară de a promova un mediu de lucru sănătos şi echilibrat, pentru a preveni efectele burnout-ului asupra performanţei şi bunăstării angajaţilor", notează realizatorii studiului.
Burnout-ul reprezintă o stare de epuizare emoțională
Burnout-ul ocupaţional reprezintă o stare de epuizare emoţională, fizică şi mentală asociată activităţii profesionale, care afectează profund gândirea şi emoţiile angajaţilor. Aceasta poate influenţa negativ performanţa şi motivaţia, contribuind la apariţia unor probleme grave de sănătate, precum afecţiuni cardiovasculare (hipertensiune), scăderea imunităţii, dureri musculare, tulburări endocrine şi ale sistemului nervos, crescând astfel riscul de depresie şi chiar al tentativelor de suicid.
Studiul APSAP a fost realizat pe un eşantion de 2.053 de persoane, angajaţi atât în sectorul privat, cât şi în cel public.
Fondată în anul 2014, organizaţia neguvernamentală Centrul de Formare APSAP a devenit una dintre cele mai de încredere organizaţii care furnizează programe de perfecţionare pentru sectoarele public şi privat din România. Furnizor acreditat de formare profesională, cu o experienţă de mai bine de 20 ani, organizaţia are peste 250.000 de participanţi activi şi un corp de lectori alcătuit din 75 de formatori.
În ultimii patru ani de activitate, Centrul de Formare APSAP a organizat 3.000 de programe de formare şi conferinţe naţionale la care au participat peste 100.000 de persoane fizice, funcţionari publici, personal contractual, demnitari şi alte categorii de personal din România.