Acest nou ajutor militar nu cuprinde minele antipersonal despre care presa a relatat deja, dar include şi echipamente de protecţie nucleară, transmite agenţia EFE.
Departamentul american al Apărării a menţionat într-un comunicat că această nouă tranşă de ajutor militar va oferi Kievului "capacităţi suplimentare pentru a răspunde necesităţilor cele mai urgente" în războiul cu Rusia, inclusiv muniţii pentru lansatoarele multiple de rachete HIMARS.
Noul pachet de ajutor militar american destinat Ucrainei mai cuprinde, printre altele, obuze de calibrele 155 mm şi 105 mm, proiectile de mortier de calibrele 60 mm şi 81 mm, drone, echipamente de geniu şi de protecţie chimică, biologică, radiologică şi nucleară.
Administraţia preşedintelui democrat al SUA aflat la final de mandat, Joe Biden, încearcă să livreze Ucrainei întreg ajutorul aprobat de Congres, înainte ca republicanul Donald Trump să se instaleze din nou la Casa Albă pe 20 ianuarie. Donald Trump s-a manifestat foarte critic faţă de ajutorul financiar şi militar oferit Ucrainei în războiul cu Rusia, deşi încă nu este clar ce politică va urma acesta după ce va redeveni preşedinte.
Nu este prima dată în perioada scursă de la lansarea invaziei ruse în Ucraina când SUA furnizează acesteia echipamente de protecţie nucleară, dar acum acestea capătă o nouă relevanţă după ce preşedintele rus Vladimir Putin a formalizat revizuirea doctrinei nucleare a Rusiei, în virtutea căreia aceasta va considera de acum înainte că orice agresiune împotriva sa efectuată de un stat non-nuclear, dar sprijinit de un stat nuclear, este un atac comun al acestora.
Astfel, noua doctrină va permite represalii nucleare inclusiv în cazul unor atacuri convenţionale masive cu rachete sau drone asupra teritoriului rus sau al aliatului său belarus efectuate de o ţară care nu deţine arme nucleare, dar care este susţinută de puteri nucleare. De asemenea, Rusia va considera orice atac efectuat asupra sa de un membru al unei alianţe militare drept un atac efectuat de întreaga alianţă.
Revizuirea doctrinei nucleare ruse survine după ce preşedintele american Joe Biden a decis în cele din urmă duminică să dea curs cererii insistente a omologului său ucrainean Volodimir Zelenski de a ridica restricţiile asupra folosirii rachetelor ATACMS (cu o rază de acţiune de 300 de kilometri) pentru a putea fi lovite ţinte în interiorul Rusiei.
După unda verde primită de la Washington, Ucraina a folosit marţi în premieră astfel de rachete într-un atac asupra unei instalaţii militare în regiunea rusă de graniţă Briansk. Potrivit Moscovei, antiaeriana rusă a doborât cinci din cele şase rachete ATACMS lansate în acest atac. Preşedintele Putin a estimat anterior că lovirea Rusiei cu arme occidentale cu rază lungă de acţiune, precum rachetele ATACMS, presupune o implicare directă a NATO în conflict prin asistenţa oferită Ucrainei pentru localizarea ţintelor cu ajutorul sateliţilor americani sau europeni şi direcţionarea rachetelor către acestea.
Referindu-se la cele două luni de mandat care îi mai rămân preşedintelui Biden, Pentagonul a subliniat miercuri în comunicatul său că "Statele Unite vor continua să colaboreze cu cei aproximativ 50 de aliaţi şi parteneri pentru a garanta că apărătorii curajoşi ai Ucrainei vor primi capacităţile necesare pentru a lupta contra agresiunii ruse".
Potrivit presei americane, după ce a autorizat atacarea Rusiei cu rachete ATACMS, preşedintele Biden a autorizat de asemenea furnizarea de mine antipersonal Ucrainei. Dar, potrivit cotidianului Washington Post, Ucraina s-a angajat să nu amplaseze aceste mine în apropierea zonelor populate.
În perioada scursă de la lansarea invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, Congresul american a aprobat circa 175 de miliarde de dolari ca asistenţă pentru Kiev, din care aproximativ 56 de miliarde reprezintă ajutor militar direct.
La rândul ei, Uniunea Europeană şi statele sale membre au oferit Ucrainei de atunci şi până în septembrie anul acesta o asistenţă în valoare de 118 miliarde de euro ca ajutor militar şi economic, potrivit unui vicepreşedinte al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.