„Există femei care nu îşi acoperă capul pe străzile din Teheran, ceea ce contravine legii, dar guvernul a decis să nu pună presiune asupra femeilor”, aşadar nu le va mai sancţiona, a spus Zarif într-un interviu acordat postului CNN la Forumul Economic Mondial de la Davos, potrivit Agerpres.
El a amintit că relaxarea codului vestimentar pentru femei în republica islamică este o promisiune electorală a preşedintelui reformist Masoud Pezeshkian, promisiune la care au consimţit de asemenea parlamentul, puterea judiciară şi Consiliului Suprem de Securitate Naţională.
De altfel, de când Pezeshkian a venit la putere în iulie, temuta Poliţie Morală a dispărut de pe străzile capitalei Teheran. În zonele de nord ale oraşului a devenit deja un obicei ca femeile să nu-şi mai acopere părul şi nici măcar să poarte un văl în jurul gâtului, pentru unele dintre ele acesta fiind un gest de nesupunere socială după decesul unei tinere arestate de respectiva poliţie în anul 2022.
Acel deces a fost urmat de îndelungi proteste violente soldate cu numeroase victime, mişcare de protest despre care autorităţile iraniene afirmă că a fost alimentată de Occident într-o încercare de a schimba puterea la Teheran.
În Iran, represiunea asupra femeilor a rămas o realitate dureroasă, iar moartea Mahsei Amini din 2022 a catalizat o mișcare de solidaritate, dar și un val de proteste interne care continuă într-o formă mai redusă.
Iranul și-a bătut propriul record pentru executarea celor mai multe femei într-un an, potrivit unor noi date. Conform ONU, 31 de femei au fost spânzurate în închisori în 2024 - cel mai mare număr anual de când au început statisticile.
Unele dintre femei au fost condamnate pentru că și-au ucis soții, după ce au suferit abuzuri domestice sau au fost forțate să se căsătorească în copilărie.
De asemenea, în noiembrie 2024, autoritățile au anunțat că doresc să „educe” femeile care nu se supun legii în clinice de specialitate. „Clinica de reabilitare pentru nepurtarea hijabului” va oferi un „tratament ştiinţific şi psihologic” adolescentelor şi tinerelor care „sunt în căutarea unei identităţi sociale şi islamice”, a indicat şefa Departamentului pentru femei şi familie al Centrului pentru Ordonarea Binelui şi Interzicerea Răului Mehri Talebi-Darestani, la acea vreme.