Iar procentul crește de la o lună la alta, spun administratorii sistemului. Problemele persistă însă la ţară, unde micii comercianți nu s-au adaptat, dar nici infrastructura nu este foarte bine pusă la punct.
Din decembrie anul trecut când a debutat programul româniii au reciclat peste 2,3 de miliarde de ambalaje de plastic, aluminiu sau sticlă. Mai bine de 400 de milioane doar în luna septembrie, adică 80% din totalul celor puse pe piață. Cele mai multe probleme sunt la ţară.
Anca Marinescu, reprezentant RetuRO: „Cu cât o zonă este mai mult rurală, cu cât numărul de puncte de colectare este mai mic, pentru că în mediul rural foarte puţini au ales să facă această colectare. Foarte mulți dintre cei care au semnat contractul ezită să facă și operațiunea de colectare.”
Capitala are numărul cel mai mare de ambalaje returnate pe cap de locuitor, în medie 16 kilograme de recipiente. La polul opus găsim zona Moldovei, cu 5 kilograme.
Mircea Fechet, ministrul Mediului: „Există o procedură de infringement, unde în faţa Curţii Europene de Justiţie ni se reproşează faptul că nu tratăm deșeurile înainte de a depozita, lucru care generează poluare. A doua mare primejdie în care ne aflăm este legată de o taxă pe fiecare kilogram de plastic nereciclat, este în valoare de 0,8 euro, iar România a plătit deja, pentru că sunt deja vreo trei ani de când plătim aceasta taxă, prin intermediul Ministerului de Finanţe, sute de milioane de euro.”
Dacă plasticul se reciclează mai uşor, în cazul sticlei avem multe lipsuri. Iar programul care ar trebui să finanțeze noi fabrici de reciclare întârzie să înceapă. Termenul de depunere a ofertelor a fost prelungit de două ori. Din păcate ambalajele colectate prin Sistemul de Garanție Returnare reprezintă doar câteva procente din totalul deșeurilor generate.
Raul Pop, director de programe Ecoteca: „Deșeuri industriale, vorbim despre tot felul de resturi din prelucrarea minereurilor sau din prelucrarea materiilor prime pentru industrii de volum mare, industrie grea sau industrie textilă, conform legii de la 1 ianuarie 2025 fiecare dintre noi ar trebui să avem la dispoziţie un loc în care să aruncăm deșeuri textile, vorbim despre îmbrăcăminte, perdele, covoare. Ce vor face cu ele e neclar, pentru că în momentul de față în România nu există nicio instalaţie de reciclare a deșeurilor textile.”
Pană acum, în România, colectarea textilelor s-a limitat la inițiativa câtorva magazine de haine. În rest, toate ajung în gropile de gunoi sau chiar în natură.