Dincolo de gustul savuros, ciocolata oferă și beneficii reale pentru sănătate, mai ales atunci când este consumată cu măsură și atunci când alegem sortimentele potrivite. Iată care sunt beneficiile, proprietățile și contraindicațiile asociate ciocolatei și de ce ciocolata neagră este considerată cea mai sănătoasă variantă.
Originea și istoria ciocolatei
Ciocolata își are rădăcinile în America Centrală și de Sud, unde populațiile indigene – în special mayașii și aztecii – o considerau un aliment sacru. Boabele de cacao, provenite din arborele Theobroma cacao, erau extrem de valoroase, fiind folosite chiar și ca monedă de schimb în unele regiuni.
Aceste boabe erau prăjite, măcinate și amestecate cu apă și condimente pentru a obține o băutură amară, considerată o sursă de energie și vitalitate. Numele științific al arborelui de cacao, „Theobroma”, se traduce prin „hrana zeilor”, subliniind statutul special pe care îl avea în culturile antice.
Odată cu descoperirea Americii de către europeni și aducerea boabelor de cacao pe continentul european, ciocolata a trecut printr-o serie de transformări. La început, a fost consumată în continuare sub formă de băutură, însă foarte amară, conform History.com.
Ulterior, datorită inovațiilor culinare și adăugării zahărului, laptelui și a altor ingrediente, ciocolata a devenit un produs de lux, asociat mai ales cu aristocrația. Pe măsură ce metodele de producție s-au îmbunătățit, costurile au scăzut și ciocolata a devenit accesibilă tuturor păturilor sociale.
Ce este ciocolata și cum se produce
Procesul de obținere a ciocolatei începe cu fructele arborelui de cacao, care conțin boabele de cacao învelite într-o pulpă albă. Aceste boabe sunt extrase, fermentate pentru câteva zile (proces esențial care dezvoltă aromele specifice), apoi uscate și prăjite. După prăjire, coaja se îndepărtează, iar miezul rămas – numit „nibs” – este măcinat până se obține pasta de cacao. Din această pastă se extrag două componente importante:
· Untul de cacao – o grăsime naturală, folosită în diverse domenii, inclusiv în industria cosmetică.
· Masa de cacao (sau lichior de cacao) – care conține atât părțile solide, cât și grăsimile naturale, și care este baza pentru toate tipurile de ciocolată.
Pentru a obține diferitele sortimente de ciocolată, se amestecă în proporții variabile masa de cacao, untul de cacao, zahărul și eventual laptele praf sau alte ingrediente precum arome, nuci, fructe confiate și altele.
Tipuri de ciocolată
Există mai multe tipuri de ciocolată, fiecare având caracteristici distincte, gusturi și proprietăți specifice:
Ciocolată neagră
- Conține un procent mare de cacao (peste 50%, deseori între 70% și chiar peste 90%) și cantități mici de zahăr.
- Nu conține lapte și este considerată cea mai sănătoasă opțiune datorită conținutului bogat de antioxidanți și flavonoide.
- Gustul său este mai intens și ușor amărui, motiv pentru care unii o preferă, iar alții o consideră prea puternică.
Ciocolată cu lapte
- Are un conținut mai redus de cacao (între 20% și 40%) și conține lapte praf sau condensat.
- Gustul este mai dulce și textura mai cremoasă.
- Conține mai mult zahăr și grăsimi, deci un aport caloric mai ridicat.
Ciocolată albă
- În mod paradoxal, nu conține masă de cacao, ci doar unt de cacao, zahăr și lapte.
- Are o culoare deschisă, un gust dulce și o textură catifelată.
- Nu oferă beneficiile specifice ciocolatei negre, deoarece lipsește partea solidă a boabelor de cacao, bogată în nutrienți și antioxidanți.
Ciocolată ruby
- O inovație relativ recentă, obținută dintr-un tip special de boabe de cacao cu tentă rozalie.
- Gustul său este ușor fructat, iar culoarea roz naturală îi conferă un aspect inedit.
- Este însă mai rar întâlnită pe piață și, de obicei, are un preț mai ridicat.
Ciocolată cu adaosuri
- Poate include fructe confiate, nuci, alune, caramel, condimente (de exemplu, ardei iute) sau diverse arome (portocală, mentă etc.).
- Profilul nutrițional și aportul caloric variază în funcție de ingredientele suplimentare.
Beneficiile ciocolatei asupra sănătății
Una dintre cele mai importante calități ale ciocolatei negre este conținutul său ridicat de antioxidanți, în special flavonoide și polifenoli. Acești compuși ajută la combaterea stresului oxidativ prin neutralizarea radicalilor liberi, protejând astfel celulele împotriva îmbătrânirii premature și a bolilor degenerative. De asemenea, un nivel ridicat de antioxidanți poate contribui la întărirea sistemului imunitar, conform Healthline.com.
De asemenea, flavonoidele din ciocolata neagră susțin sănătatea inimii prin mai multe mecanisme:
- Scăderea tensiunii arteriale: Studiile arată că un consum moderat de ciocolată neagră poate ajuta la reducerea tensiunii arteriale, datorită efectului vasodilatator al flavonoidelor.
- Îmbunătățirea profilului lipidic: Aceste substanțe pot contribui la creșterea nivelului de colesterol „bun” (HDL) și la scăderea celui „rău” (LDL).
- Prevenirea formării cheagurilor de sânge: Unele cercetări sugerează că ciocolata neagră poate reduce riscul de tromboză, datorită capacității de a îmbunătăți fluiditatea sângelui.
În același timp, consumul de ciocolată neagră este asociat cu o mai bună performanță cognitivă, fiindcă flavonoidele cresc fluxul de sânge către creier. Acest lucru se traduce prin îmbunătățirea memoriei, a capacității de concentrare și a timpului de reacție. Pe termen lung, există unele indicii că un consum regulat (dar moderat) de flavonoide poate reduce riscul apariției unor afecțiuni neurodegenerative, precum Alzheimer sau Parkinson.
Cacaua conține substanțe precum cofeina și teobromina, responsabile pentru efectul energizant și stimularea sistemului nervos central. Deși cantitatea de cofeină din ciocolată este mai mică decât cea din cafea, ea poate fi suficientă pentru a oferi un plus de energie și a combate stările de oboseală. Totodată, teobromina are un efect pozitiv asupra stării de spirit, contribuind la senzația de bună dispoziție.
Ciocolata stimulează producția unor neurotransmițători precum serotonina și dopamina, asociate cu stările de bine și fericire. Această acțiune este motivul pentru care adesea recurgem la ciocolată în momente de stres, anxietate sau tristețe. Bineînțeles, nu trebuie să abuzăm de acest efect, dar el există și poate fi un aliat în gestionarea emoțiilor negative, într-o manieră echilibrată.
Totodată, antioxidanții prezenți în ciocolata neagră pot ajuta la protejarea pielii împotriva efectelor nocive ale radiațiilor UV și la menținerea elasticității și fermității pielii. Desigur, acest lucru nu înseamnă că ciocolata poate înlocui protecția solară, dar poate fi un ajutor suplimentar pentru un ten sănătos. De asemenea, există măști și tratamente cosmetice care folosesc cacao datorită proprietăților sale nutritive și hidratante.
Ciocolata neagră conține fibre și compuși bioactivi care pot susține dezvoltarea bacteriilor „bune” din intestine, contribuind astfel la echilibrul microbiomului. Un microbiom sănătos are efecte pozitive asupra digestiei, sistemului imunitar și sănătății generale a organismului, scrie Newsinhealth.nih.gov.
Contraindicații și posibile efecte adverse
Deși ciocolata, în special cea neagră, are o mulțime de beneficii pentru sănătate, există și situații în care consumul ei poate deveni problematic:
Aport caloric ridicat
Ciocolata este o sursă concentrată de calorii, mai ales când vorbim despre sortimente cu mult zahăr sau grăsimi adăugate. Dacă este consumată în exces, poate duce la creșterea în greutate și la probleme de sănătate asociate obezității.
Conținut de zahăr și grăsimi
Ciocolata cu lapte și ciocolata albă au, de obicei, un conținut mare de zahăr. Un consum frecvent și necontrolat poate crește riscul de diabet de tip 2, boli metabolice și carii dentare.
Pe lângă zahăr, ciocolata poate conține și grăsimi saturate, care nu sunt benefice sănătății cardiovasculare, mai ales în cantități mari.
Sensibilitate la cofeină și teobromină
Unele persoane pot fi sensibile la cofeină și teobromină, ceea ce poate duce la insomnie, anxietate, palpitații sau alte efecte neplăcute dacă se consumă prea multă ciocolată (mai ales seara).
Alergii
Ciocolata poate conține urme de alergeni precum lapte, nuci, alune sau soia. Pentru persoanele alergice, consumul necontrolat de ciocolată poate fi periculos.
Migrene
La unele persoane cu predispoziție la migrene, ciocolata poate declanșa episoade de cefalee, din cauza anumitor compuși (tiramina, feniletilamina).
De ce este bine să mâncăm ciocolată neagră
Dintre toate tipurile de ciocolată, ciocolata neagră (preferabil cu peste 70% cacao) este considerată cea mai benefică pentru sănătate. Iată câteva motive pentru care merită să o integrezi în dieta ta:
- Conținut scăzut de zahăr: Proporția mai mare de cacao și mai mică de zahăr face ca indicele glicemic să fie redus, contribuind la stabilitatea nivelului de zahăr din sânge.
- Flavonoide valoroase: Un conținut mai mare de cacao înseamnă implicit și mai mulți antioxidanți, care protejează inima și creierul.
- Gust intens: Datorită aromei puternice și ușor amărui, ciocolata neagră poate satisface pofta de dulce cu o cantitate mai mică, ajutând la controlul porțiilor și la prevenirea consumului excesiv de calorii.
- Efect energizant: Cofeina și teobromina acționează sinergic pentru a oferi un plus de energie și a îmbunătăți starea de spirit, fără să creeze dependență atât de pronunțată precum cafeaua.
- Benefică pentru sportivi: Se spune că un mic cub de ciocolată neagră, consumat înainte sau după antrenament, poate ajuta la recuperare și poate oferi nutrienți care susțin efortul fizic.
Cât de des este bine să mâncăm ciocolată
Consumatorii și specialiștii sunt de acord că moderația este cheia. Chiar și cea mai sănătoasă variantă de ciocolată – ciocolata neagră – trebuie consumată cu grijă, deoarece:
- Caloriile se pot acumula rapid: O tabletă de ciocolată neagră (100 g) poate conține peste 500 de calorii.
- Excesul poate dăuna: Prea multă ciocolată (chiar neagră) poate duce la insomnie, creșterea colesterolului rău, migrene sau disconfort gastric.
O cantitate de 20-30 g de ciocolată neagră pe zi (echivalentul a 2-3 pătrățele dintr-o tabletă) este, în general, considerată sigură și benefică. Totuși, acest lucru depinde și de stilul tău de viață, de necesarul caloric zilnic, de toleranța la cofeină și teobromină și de eventualele probleme de sănătate preexistente.