Există anumite zile din februarie 2025 în care nu se lucrează, fiind considerate sărbători cu cruce roșie sau zile de odihnă, dedicate rugăciunii. Aceste zile sunt respectate cu strictețe de către credincioși, fiind momente de reculegere și de apropiere față de valorile creștine.
Pe lângă aceste zile nelucrătoare, februarie include și alte sărbători religioase mai puțin cunoscute, dar la fel de importante pentru cei care urmează cu credință rânduielile bisericești. Fiecare dintre aceste sărbători aduce un prilej de a reflecta asupra semnificațiilor spirituale și de a participa la tradițiile locale.
Pentru credincioșii care doresc să țină cont de aceste sărbători, este recomandată consultarea unui calendar ortodox detaliat, pentru a afla datele exacte și specificul fiecărei zile sfinte.
Întâmpinarea Domnului este o sărbătoare cu o semnificație profundă în tradiția ortodoxă. Aceasta comemorează momentul în care Pruncul Iisus a fost adus la Templul din Ierusalim de către Fecioara Maria și dreptul Iosif, la 40 de zile după naștere, în conformitate cu legea iudaică. Acolo, Dreptul Simeon și proorocița Ana l-au recunoscut pe Iisus ca fiind Mesia, Mântuitorul lumii.
Este o zi de lumină, iar tradiția spune că în această zi se sfințesc lumânările, cunoscute ca „lumânările de Stretenie”, care sunt păstrate în case pentru protecție împotriva relelor și bolilor.
În unele regiuni, această sărbătoare marchează și începutul pregătirilor pentru primăvară, fiind asociată cu obiceiuri populare legate de schimbarea anotimpurilor.
Această zi amintește de prima aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul, cel care l-a botezat pe Iisus Hristos în râul Iordan. După ce Sfântul Ioan a fost decapitat de regele Irod Antipa, capul său a fost îngropat în secret de Ioana, soția lui Huza, unul dintre demnitarii lui Irod.
De-a lungul timpului, capul Sfântului Ioan a fost descoperit de mai multe ori, fiecare aflare fiind comemorată în calendarul ortodox. Prima aflare, sărbătorită pe 24 februarie, este considerată un moment de mare însemnătate spirituală, amintind de importanța credinței și a mărturisirii adevărului, chiar și în fața persecuțiilor.
În tradiția populară, această zi este legată și de sărbătoarea Dragobetelui, considerat „sărbătoarea iubirii” în folclorul românesc, deși aceasta are rădăcini mai mult în tradițiile populare decât în cele religioase.
Sfântul Valentin nu este o sărbătoare marcată în calendarul ortodox și nu are o semnificație religioasă în tradiția ortodoxă. Ziua de 14 februarie, cunoscută în întreaga lume ca Ziua Îndrăgostiților, are origini în tradițiile occidentale și este asociată mai mult cu sărbătorirea iubirii romantice decât cu un eveniment religios propriu-zis.
În tradiția catolică, Sfântul Valentin a fost un preot roman care, conform legendelor, a oficiat căsătorii în secret pentru soldații care nu aveau voie să se căsătorească, fiind ulterior martirizat pentru credința sa. Cu toate acestea, această sărbătoare nu face parte din calendarul bisericesc ortodox și nu este sărbătorită în mod oficial de Biserica Ortodoxă Română.
În cultura românească, sărbătoarea tradițională care celebrează dragostea este Dragobetele, pe 24 februarie, o zi cu rădăcini adânci în folclorul românesc, care are mai multă relevanță în tradițiile locale decât Sfântul Valentin.
Așadar, deși Sfântul Valentin este popular ca sărbătoare comercială și culturală, el nu are o semnificație religioasă în cadrul Bisericii Ortodoxe.
· 2 februarie (duminică) - Întâmpinarea Domnului
· 10 februarie (luni) – Sfântul Haralambie
· 24 februarie (luni) - Întâia și a doua aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul
· 28 februarie (vineri) – Sfinții Cuvioși Ioan Casian și Gherman; Sfântul Cuvios Vasile Mărturisitorul