Moartea sa, învăluită în mister, continuă să stârnească controverse și să fascineze. Arsenie Boca, o figură centrală a spiritualității ortodoxe românești din secolul XX, a lăsat o amprentă profundă asupra generațiilor de credincioși. Renumit pentru puterea sa spirituală și capacitatea de a prevesti viitorul, "Sfântul Ardealului" a atras mulțimi de oameni la mănăstirile unde a slujit.
Picturile sale murale, bogate în simboluri, și învățăturile sale, care îmbină teologia complexă cu un limbaj simplu și direct, continuă să inspire și să călăuzească oamenii chiar și în ziua de astăzi. Viața sa, presărată cu momente de persecuție, dar și de o credință neclintită, reprezintă un model de rezistență spirituală în fața răului. Chiar și la zeci de ani de la trecerea sa în neființă, Arsenie Boca rămâne o prezență vie în sufletele celor care îi caută îndrumarea.
Arsenie Boca a murit în urmă cu 35 de ani
Părintele Arsenie Boca a trecut la cele veșnice pe 28 noiembrie 1989, la vârsta de 79 de ani. Deși cauza oficială a decesului a fost insuficiența cardio-respiratorie, există numeroase controverse și speculații privind circumstanțele morții sale.
Se știe că Arsenie Boca suferea de multiple afecțiuni, printre care și o boală cardiacă. Anii de muncă fizică grea, privațiuni și stresul persecuțiilor la care a fost supus de regimul comunist, toate și-au pus amprenta asupra sănătății sale. Cu toate acestea, unii cred că moartea sa a fost grăbită de expunerea la radiații, o metodă folosită de Securitate pentru a elimina disidenții. Această teorie se bazează pe mărturii ale unor apropiați care susțin că părintele prezenta simptome specifice iradierii.
O altă ipoteză vehiculată este cea a otrăvirii. Susținătorii acestei teorii susțin că regimul comunist ar fi dorit să scape de Arsenie Boca, a cărui influență spirituală era considerată o amenințare.
Viața lui Arsenie Boca, Sfântul Ardealului
Părintele Arsenie Boca, născut la 29 septembrie 1910 în Vața de Sus, județul Hunedoara, este una dintre cele mai influente și controversate personalități spirituale ale României secolului XX. Călugăr, teolog și artist plastic, el a marcat profund viața religioasă românească prin activitatea sa excepțională în perioada comunistă.
Parcursul său academic a fost remarcabil încă din tinerețe. După absolvirea ca șef de promoție a Liceului Național Ortodox „Avram Iancu" din Brad în 1929, tânărul Zian Boca (numele său de mirean) și-a continuat studiile la Academia Teologică din Sibiu. Talentul său deosebit i-a adus o bursă pentru Institutul de Arte Frumoase din București, oferită de Mitropolitul Ardealului Nicolae Bălan.
În perioada studiilor și-a extins orizontul intelectual urmând în paralel cursuri la Facultatea de Medicină sub îndrumarea renumitului profesor Francisc Rainer și prelegerile de Mistică creștină ale lui Nichifor Crainic. Un moment definitoriu în formarea sa spirituală a fost traducerea în doar cinci luni a lucrării „Scara dumnezeiescului urcuș" a Sfântului Ioan Scărarul.
Experiența sa la Muntele Athos, unde a fost trimis pentru a aduce manuscrise ale Filocaliei, a reprezentat un moment important în dezvoltarea sa spirituală. Aici și-a confirmat vocația monahală, pe care o simțise încă din perioada studiilor sibiene.
Parcursul său în viața monahală a început oficial în 1935, când a fost hirotesit citeț și ipodiacon. A urmat hirotonirea ca diacon celibatar în 1936, iar în 1940 a fost tuns în monahism. Doi ani mai târziu, a devenit stareț al Mănăstirii Brâncoveanu, pe care a renovat-o și transformat-o într-un important centru spiritual, conform Dexologia.ro.
Perioada comunistă a adus multiple persecuții. Prima arestare a avut loc în iulie 1945 la Râmnicu Vâlcea. Au urmat alte arestări în 1948, 1950 și 1955, fiind acuzat, printre altele, de sprijinirea partizanilor anticomuniști din Munții Făgărașului. A fost închis la Canal și în alte închisori comuniste, fiind eliberat uneori doar datorită intervențiilor unor personalități precum patriarhul Justinian Marina.
În 1959, regimul comunist i-a înscenаt nereguli financiare pentru a-l îndepărta din monahism și a-i interzice slujirea la altar - o decizie revocată postum în 1998. S-a refugiat la București, unde a lucrat ca pictor bisericesc până la pensionarea din 1968, fiind permanent supravegheat de Securitate.
Ultimii ani i-a petrecut la Sinaia, unde s-a stins din viață pe 28 noiembrie 1989, la vârsta de 79 de ani. Conform dorinței sale, a fost înmormântat la Mănăstirea Prislop, pe 4 decembrie 1989. Mormântul său a devenit un loc de pelerinaj pentru mii de credincioși care îi cer ajutorul și îi cinstesc memoria.
Canonizarea lui Arsenie Boca
Arsenie Boca va deveni sfânt. În iulie 2024, Patriarhul Daniel a precizat că fostul stareț al Mănăstirii Prisop va fi canonizat de Biserica Ortodoxă Română în anul 2025.
Arsenie Boca va fi canonizat cu titulatura: Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, cu cinstire în ziua de 28 noiembrie, relatează agenția de presă a Patriarhiei Române basilica.ro.