Concret, învățătorii din primele 100 de școli cu cea mai mare rată a abandonului școlar din țară vor putea primi două „bonusuri de progres”, în valoare de patru salarii medii pe economie, dacă media clasei la evaluările naționale din ciclul primar este mai mare decât media națională și, în același timp, rata abandonului în clasa respectivă este mai mică decât cea din unitatea de învățământ, potrivit unui proiect legislativ înregistrat zilele trecute la Parlament.
Propunerea legislativă pusă, marți, pe masa senatorilor, de un parlamentar USR, vizează completarea Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și introducerea unui nou bonus la salariu pentru cadrele didactice din ciclul primar de învățământ - „bonusul de progres” - al cărui scop este acela de a-i răsplăti pe dascălii din zonele deficitare care reușesc să stopeze abandonarea sistemului educațional și obțin rezultate bune la clasă.
„Dorim să introducem un sistem de recompensare/bonusare pentru cadrele didactice din învățământul primar care reușesc să aibă rezultate concrete în diminuarea abandonului școlar”, spune inițiatorul proiectului, în expunerea de motive, precizând că acesta ar fi, pe de-o parte, o recunoaștere a muncii deosebite pe care acele cadre didactice o duc atât în cadrul orelor de la școală, cât și în afara acestora, dar și ca o măsuri care să îi stimuleze pe cei implicați în actul educațional să acționeze în acest sens, fiind un sistem complementar măsurilor deja existente și în vigoare pentru combaterea abandonului școlar.
Proiect-pilot pentru 100 de școli cu rată mare de abandon
Conform documentului, bonusul de progres reprezintă „un element al salariului lunar/soldei lunare, acordat ca procent la salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, în condițiile legii, pentru anumite categorii de personal” și va putea fi aplicat de maximum două ori în cadrul unei generații de elevi, după evaluările naționale de la clasele a II-a și a IV-a.
„Funcțiile didactice de învățător beneficiază de două bonusuri de progres în cadrul proiectului-pilot de reducere a abandonului școlar și progresul elevilor, după evaluările naționale din ciclul primar, în valoare fixă de 4 salarii medii pe economie, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
I. Norma didactică se desfășoară, într-o proporție de minim 50%, într-o unitate de învățământ din primele 100 Ia nivel național ca rată de abandon.
II. În anul școlar precedent și în anul școlar curent s-a înregistrat o scădere a numărului de elevi de la clasă care au abandonat școala sau abandonul școlar nu mai există în clasa respectivă, rata abandonului fiind mai mică sau egală la clasă decât cea din unitatea de învățământ.
III. Media clasei în evaluarea națională este mai mare decât media națională”, prevede proiectul de lege, metodologia acordării bonusului de performanță urmând să fie stabilită, ulterior, prin ordin al ministrului Educației.
O altă modificare adusă legii prin această inițiativă legislativă este că lucrările de la evaluările naționale vor fi corectate de alți dascăli, nu de cei care au predat la clasa respectivă: „Metodologia de organizare și desfășurare a evaluărilor naționale de la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a se modifică în sensul interzicerii învățătorului/institutorului/profesorului pentru învățământul primar de la clasă de a corecta lucrările clasei sale de elevi”.
„Situația abandonului școlar în România este una dramatică, întrucât suntem fruntașii Uniunii Europene, cu o rată de abandon de 16,6% într-o medie europeană de 9,5%”, se arată în expunerea de motive.
Salvați Copiii: Peste 450.000 de copii sunt în afara școlii
Sistemul educațional românesc se află într-un moment critic, necesitând o intervenție imediată din partea Executivului și a Parlamentului României, avertizează Organizația Salvați Copiii România, care, printr-o scrisoare publică, solicită Guvernului care se va forma, precum și partidelor parlamentare, „corectarea de urgență a cauzelor care duc la disparități grave în ceea ce privește accesul egal și nediscriminatoriu al copiilor la servicii de sănătate, educație și protecție socială”.
În ceea ce privește sistemul de educație, reprezentanții Salvați Copiii spun că „datele recente prezintă o situație alarmantă care depășește simpla statistică educațională”, reprezentând o amenințare directă la dezvoltarea socială și economică a României pentru următoarele decenii.
„Anul școlar 2022-2023 a marcat un punct istoric negativ: 16% dintre copiii de vârstă gimnazială și peste un sfert (25,03%) dintre adolescenții de vârstă liceală se află în afara sistemului de învățământ. Mai mult, rata abandonului școlar timpuriu a atins 16,6% - cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani, evidențiind o tendință îngrijorătoare de deteriorare a sistemului educațional: peste 19.000 de elevi de nivel primar și gimnazial, precum și peste 14.700 de elevi din licee și învățământul profesional au părăsit școala. Disparitățile istorice dintre oraș și sat se mențin și în educație, atingând cote care sfidează principiile fundamentale ale echității sociale: în timp ce zonele urbane dezvoltate înregistrează o rată a abandonului de 3,3%, aceasta crește dramatic la 14,3% în orașele mici și atinge un nivel catastrofal de 27,5% în zonele rurale. În total, aproape 34.000 de copii au renunțat la parcursul educațional obligatoriu. Referindu-ne la același interval de vârstă 7 - 17 ani (vârstă împlinită la 1 ian. 2024), în România, 456.910 copii sunt în afara școlii (2023-2024)”, a transmis, ieri, Salvați Copiii România.
Creșterea investițiilor în educație, implementarea unui program național de sprijin pentru școlile din zonele defavorizate, incluzând stimulente pentru cadrele didactice, precum și dezvoltarea imediată a unui sistem național de monitorizare pentru identificarea și sprijinirea elevilor în risc de abandon școlar, reformarea fundamentală a curriculum-ului școlar și reevaluarea urgentă a structurii și metodologiei Evaluării Naționale se regăsesc printre recomandările organizației pentru „oprirea acestei spirale constant descendente în educația copiilor”.