În Uniunea Europeană, recent adoptata Lege a Inteligenței Artificiale (AI Act) impune companiilor să ia măsuri de precauție în funcție de riscurile asociate diferitelor utilizări. Astfel, utilizarea IA pentru realizarea unui „scor social” este considerată „inacceptabilă”, în timp ce filtrele de e-mail augmentate cu AI sunt clasificate ca având „risc minim”.
Succesul acestei abordări va depinde de contribuțiile companiilor prin expertiză tehnică și perspective practice, pentru a găsi un echilibru între promovarea inovației și abordarea preocupărilor societale. Lăsarea reglementării exclusiv în mâinile politicienilor și ale câtorva companii puternice riscă să creeze reguli care servesc doar intereselor marilor companii tehnologice, ignorând perspectivele altor industrii.
În cazul Legii IA a UE, lipsa participării sectorului de afaceri în procesul de elaborare a lăsat deja detalii critice de implementare nerezolvate. De exemplu, legea ar putea fi interpretată ca reglementând tehnicile statistice convenționale, cum ar fi regresia liniară, utilizate frecvent în sectorul financiar. Dacă este cazul, acest lucru ar adăuga o povară inutilă în ceea ce privește conformitatea. Similar, legea este ambiguă cu privire la instrumentele standard utilizate în dezvoltarea de medicamente care intră sub incidența sa; o astfel de incertitudine ar putea încetini dezvoltarea și crește costurile într-o industrie deja puternic reglementată.
Astfel de probleme pot fi evitate dacă directorii generali din aceste sectoare devin mai implicați. Deși textul Legii IA este finalizat, întrebările legate de interpretare, implementare și aplicare sunt încă în evoluție. Lista exactă a sistemelor IA cu risc ridicat - cea mai importantă categorie pentru sectoare precum sănătatea sau sectorul bancar - se poate modifica în timp, pe baza răspunsului industriei.
Mai mult, având în vedere că regulile și cadrele legislative sunt formulate în Statele Unite și alte țări, precum și prin colaborări internaționale, liderii de afaceri trebuie să-și extindă perspectiva. Ei ar putea aduce contribuții valoroase într-un peisaj de reglementare rapid devenit complex și multi-jurisdicțional.
Istoric vorbind, colaborarea public-privat a fost cheia gestionării tehnologiilor transformatoare. În timpul pandemiei de COVID-19, aceasta a asigurat un echilibru corect între inovație și siguranță în obținerea unui ritm accelerat al dezvoltării de vaccinuri. Similar, implicarea timpurie a industriei energiei nucleare în colaborarea cu autoritățile de reglementare a dus la elaborarea unor reguli pentru reactoare modulare mici, care au redus costurile, au simplificat autorizarea și au armonizat standardele, permițând companiilor să se extindă pe noi piese, să atragă investiții și să își îmbunătățească poziția competitivă - o schimbare notabilă față de peisajul de reglementare tradițional, greoi al sectorului.
În ambele cazuri, cadrele de reglementare au beneficiat de contribuții din lumea reală. Cu toate acestea, în cazul IA, prea multe companii rămân pe margine, sporind riscul unor reguli prost concepute care împiedică progresul. Această absență a implicării companiilor nu reflectă o lipsă de oportunitate. Doar 7% dintre participanții corporativi invitați să ia parte la procesul de elaborare a Codului de Practică pentru IA de uz general al UE au participat, lăsând ONG-urile și mediul academic să domine discuțiile. Între timp, un sondaj recent realizat de BCG a arătat că 72% dintre directorii executivi spun că organizațiile lor nu sunt pe deplin pregătite pentru reglementările privind IA.
Dacă ești CEO, ce ar trebui să faci? Deoarece reglementarea și implementarea IA sunt procese în principal specifice fiecărui sector, un prim pas este să te aliniezi cu industria ta, astfel încât să vorbiți pe o singură voce. Aceasta este cea mai bună modalitate de a te face auzit alături de giganții tehnologici care cheltuiesc peste 100 de milioane de dolari pe an pentru a influența politicienii din Bruxelles (cu Meta în frunte).
Dar reglementarea IA nu înseamnă doar stabilirea de limite. Pe lângă construirea de coaliții industriale și convenirea asupra unor standarde comune pentru IA, directorii generali trebuie să contribuie la întregul set de reglementări digitale care pot afecta industriile lor.
Ca parte a strategiei sale digitale mai largi, Comisia Europeană a implementat alte patru legi majore și a introdus conceptul de „spații de date”. Acestea ar trebui să permită fluxul sigur de date în cadrul UE și între sectoare, menținând în același timp conformitatea cu legislația europeană. Acum revine industriei sarcina de a construi aceste canale (cu finanțare publică). Directorii generali care își aliniază strategiile corporative la acest regim emergent vor fi cel mai bine poziționați să valorifice oportunitățile specifice fiecărui sector.
De asemenea, executivii ar trebui să identifice și să stabilească relații cu principalii factori de decizie politică și cu alți actori influenți din sectoarele lor respective, la toate nivelurile de guvernare. Aceștia includ Comitetul European pentru Protecția Datelor și organismele naționale de reglementare IA din Europa, precum și agenții precum Comisia Federală pentru Comerț Și Departamentul de Justiție din Statele Unite. În fiecare caz, este mai bine să joci pe termen lung, construind relații stabile bazate pe expertiză și încredere, nu pe schimburi tranzacționale.
Pentru a sprijini aceste eforturi, directorii generali ar trebui să aibă o echipă specializată dedicată exclusiv angajamentului de reglementare. Respingerea simplă a reglementărilor propuse nu este o opțiune, așa că definirea unor compromisuri echitabile este esențială. Liderii corporativi ar trebui să fie pregătiți să răspundă cu alternative clare și aplicabile, prezentate în limbajul factorilor de decizie politică, nu în jargonul industriei. De exemplu, băncile ar putea propune ca evaluările creditului să fie excluse din categoria de risc ridicat a Legii IA, pe motiv că aceste evaluări oferă un echilibru adecvat între inovație și responsabilitate și ar putea reduce costurile și crește accesibilitatea finanțării pentru consumatori.
Reglementarea IA nu este doar un exercițiu de conformitate. Liderii industriei au oportunitatea de a modela reguli care afectează direct inovația și operațiunile. Prin neimplicare, companiile riscă să permită evoluția unor reglementări fără contribuția lor, ceea ce ar duce la cadre care sunt deconectate de realitățile operaționale. Nu ne dorim un mediu în care autoritățile de reglementare să reacționeze exagerat la riscuri teoretice, în detrimentul progresului practic.
Așa cum Revoluția Industrială a impus reguli noi pentru a guverna tehnologiile transformatoare, progresele în IA necesită limite clare. Liderii de afaceri au avut întotdeauna contribuții importante de adus în astfel de momente, iar acesta nu face excepție.
Autorii:
Sylvain Duranton este lider global al BCG X. Kirsten Rulf este partener și director asociat la Boston Consulting Group.
Traducere, adaptare, editare: Daniel Apostol, Club Economic