„Deși toată lumea politică a promis că nu vor crește taxele, în fiecare zi suntem anunțați că noi și noi taxe apar. Chiar dacă suntem păcăliți că aceste taxe sunt adresate companiilor, ele vor fi plătite de populație urmare a creșterii prețurilor. Între măsurile propuse de a acoperi aceste cheltuieli se numără și un nou impozit suplimentar pentru construcțiile considerate speciale, de 1,5%, aplicabil cu data de 31 decembrie.”, afirmă președintele AEI.
„Articolul care impune aceste impozite în ordonanța trenuleț, este în fapt modificarea articolul 498, alineatul 1, din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal: ”Impozitul pe construcţii se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX. Intră sub incidenţa acestor prevederi şi valoarea clădirilor din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri.
În situația construcțiilor de natura domeniului public/privat al statului sau al UAT-urilor impozitul este datorat de contribuabilii care le au în administrare/concesiune/ folosință cu titlu gratuit/închiriere.” Vorbim de sondele de țiței și gaze, clădirile stațiilor de tratare, clădirile stațiilor de comprimare, clădirile stațiilor de reglare, platforme, clădirile stațiilor de transpormare, clădirile centralelor hidroelectrice, clădirile centralelor termoelectrice etc.
Investițiile viitoare în energie vor fi puternic afectate. Vom vorbi de întârzieri, dar și de investitori care oricum au început să aibă îndoieli asupra a ideii de a investii în România. În situația în care nu vom reuși să menținem aceasta încredere într-un sistem de taxare predictibil în România, investițiile în sectorul energetic se vor restrânge și vom culege în maxim 2 ani (o dată cu oprirea reactorului numărul 1 de la Cernavodă) roadele și să ne pregătim de un scenariu extrem, precum cel din Republica Moldova, să alegem cine va avea și cine nu va avea lumină și căldură.
O altă problemă foarte importantă este determinată de faptul că această taxă, va afecta investițiile în derulare atât de necesare în prezent în sectorul de gaze și energie electrică din considerente de securitate. În primul rând ne găsim într o situație extrem de periculoasă de a se rebloca (pentru a câta oară) investiții extraordinar de importante pentru securitatea energetică a României – Exploatarea Gazelor din Marea Neagră, Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, Centrala pe gaze naturale de la Mintia etc.. Avem un scenariu 2014, care se repetă și deja putem să anticipăm rezultatele pentru România.
Sigur Legea offshore prevede ca regimul fiscal specific al domeniului, care include și eventuale ”impozite, taxe, contribuții sau tarife aplicabile asupra activelor specifice operațiunilor petroliere desfășurate de titularii de acorduri petroliere, cum ar fi: sonde, platforme marine, conducte, stații de tratare, măsurare, preluare, predare a petrolului′′, va fi aplicat pe toată perioada derulării acordurilor petroliere în forma existentă la data de 1 ianuarie 2023, când nu exista impozit pe construcții speciale, dar Codul Fiscal este o lege care se aplică cu prioritate. Astfel, aceste taxe se vor aplica și pentru investițiile din Marea Neagră și care poate ridica din nou problema exploatării acestor gaze.
Dar pe lângă problema de securitate (reducerea/înghețarea investițiilor), care o crează această ”ordonanță trenuleț” toate aceste taxe se vor regăsi în tarife și în cheltuielile de producție, și mai departe în prețuri. Analizând doar valorile clădirilor speciale din sectorul de gaze naturale (sonde de gaze, platforme și clădiri aferente instalațiilor tehnologice), am evaluat o creștere a prețului la gaze cu cca 2,7% față de prețul plafonat existent în prezent.
Populația va fi pusă să acopere o parte din cheltuielile iresponsabile, prin creșterea prețului la gaze, energie electrică, produse petroliere și energie termică, urmare a taxelor pe clădiri speciale impuse de Noul Guvern de la 1 ianuarie 2025.”, mai precizează Chisăliță.