În prezent, aproximativ un milion de oameni mor anual din această cauză, iar cifrele sunt în creștere, notează The Guardian.
Situația este deosebit de îngrijorătoare pentru persoanele în vârstă. Din 1990, rata mortalității cauzată de bacteriile rezistente la antibiotice a crescut cu 80% în rândul persoanelor peste 70 de ani. Specialiștii explică acest fenomen prin faptul că populația îmbătrânită, care suferă mai des de boli cronice, este mai vulnerabilă în fața acestor infecții.
O cauză majoră a acestei crize este utilizarea excesivă a antibioticelor în agricultură. Aproximativ 70% din toate antibioticele sunt administrate animalelor, fie pentru creștere accelerată, fie pentru prevenirea bolilor. Această practică favorizează dezvoltarea bacteriilor rezistente, care se pot răspândi prin vânt sau apă în întreaga lume.
Davies explică că bacteriile se înmulțesc la fiecare 20 de minute și pot suferi mutații rapide. Când aceste mutații au loc în prezența antibioticelor, bacteriile care dezvoltă rezistență supraviețuiesc și transmit această capacitate altor bacterii.
O altă problemă majoră este lipsa dezvoltării de noi antibiotice. Nicio clasă nouă de antibiotice nu a intrat în uz curent din anii '80, deoarece companiile farmaceutice nu văd un profit semnificativ în dezvoltarea lor. Spre deosebire de medicamentele pentru boli cronice sau cancer, care sunt luate zilnic sau pentru perioade lungi, antibioticele sunt folosite doar pentru scurte perioade.
Deși G7 a recunoscut gravitatea situației, Davies subliniază că sunt necesare măsuri urgente și concrete pentru a aborda această criză globală care amenință să transforme procedurile medicale de rutină, de la operații simple până la nașteri, în intervenții riscante.