Lucrările de punere în siguranță a Hanului Solacolu continuă, fiind ridicată structura la nivelul etajului 1 aferentă corpului principal de clădire şi a început montarea primelor grinzi pe care se va rezema acoperişul provizoriu, anunță primarul Capitalei, Nicușor Dan. Lucările la clădirea ale cărei ziduri riscau să cadă peste trecători au început în primăvara anului trecut.
Conform lui Nicușor Dan, echipele Trustului de Clădiri Municipale București au ridicat structura la nivelul etajului 1 aferentă corpului principal de clădire și au început montajul primelor grinzi pe care se va rezema acoperișul provizoriu. Pe restul corpurilor de clădire s-a lucrat la evacuarea gunoiului și la montajul elementelor de rezistență metalice de la subsol și parter.
Totodată, pentru securizarea clădirilor, au fost îndepărtate elementele din lemn și tablă deterioarate, care ar fi putut reprezenta risc de desprindere, spune Nicușor Dan.
El a publicat, duminică, pe Facebook, imagini cu lucrările la Hanul Solacolu, monument istoric, clădire emblematică a Capitalei.
Despre Hanul Solacolu
Construit în 1859, imobilul se află pe Calea Moșilor colț cu strada Paleologu. Cu fiecare zi, starea clădirii s-a agravat, zidurile rămase riscând să cadă oricând peste trecători și să se producă o tragedie.
Lucrările au început în aprilie 2024, după ce municipalitatea a expropriat clădirea în ianuarie 2022, iar vreme de 2 ani a durat partea birocratică și elaborarea documentației pentru punerea în siguranță a imobilului.
Hanul Solacolu a fost restituit în natură în 2003 către Solacolu Emilia, Solacolu Teodora – Emilia, Solacolu Bucur – Cristian şi Solacolu Ion Şerban în baza Dispoziţiilor Primarului General nr. 981/2003 şi nr. 1192/2003. De atunci a fost lăsat în paragină.
Hanul Solacolu a fost construit la comanda fraților Solacoglu din Istanbul. Construcția a fost afectată de un incendiu în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar și-a păstrat caracterul de locuință până spre sfârșitul anilor ’80, când a fost în pericol de demolare.
Pe lângă valoarea arhitecturală, hanul prezintă și o valoare memorială internațională, deoarece acolo a locuit Liuben Karavelov, lider al emigrației revoluționare bulgare, în ajunul Războiului de Independenţă, fapt amintit de o placă comemorativă, amplasată pe faţada clădirii de ambasada Bulgariei.
După anii ’90, clădirea a fost în grija Primăriei Capitalei fiind locuită de mai multe familii repartizate de fostul ICRAL sau care ocupau ilegal spaţiul. În 1997, aflat încă în proprietatea Primăriei Generale, hanul a fost introdus în Planul Naţional de Restaurare pentru reabilitarea centrului istoric.
În anul 2010, acoperișul clădirii s-a prăbușit. Proprietarii au fost amendați în mai multe rânduri din cauza situației în care se află imobilul.
După nenumăratele articole de presă și sesizări ale societății civile, exproprierea hanului a fost aprobată în 2019, însă pentru că nu s-a făcut în 90 de zile, nu mai putea fi făcută.
Consiliul General a aprobat în noiembrie 2021 actualizarea costurilor pentru exproprierea hanului Solacolu. Costul aferent exproprierii a scăzut de la 5,6 milioane lei la 4,5 milioane lei. În ianuarie 2022, clădirea a fost în final expropriată.