Armata venezueleană a refuzat „categoric” luni un apel al liderului opoziției Edmundo Gonzalez Urrutia, care încearcă să relanseze protestele din țară și este sprijinit de SUA, de a-l recunoaște ca președinte înainte de învestirea lui Nicolas Maduro, declarat câștigător al alegerilor prezidențiale din iulie, transmite AFP.
Tensiunile sunt tot mai mari înaintea ceremoniei de învestire de vineri a președintelui socialist aflat la putere din 2013 în această țară sud-americană care a fost zguduită de proteste postelectorale soldate cu 28 de morți și 200 de răniți și care au dus la 2.400 de arestări după votul din 28 iulie.
Forțele de securitate sunt desfășurate masiv pe străzile din Caracas, iar opoziția a convocat proteste pentru joi, cu o zi înainte de evenimentul pentru Edmundo Gonzalez Urrutia, care spune că a câștigat prezidențialele și că vrea să se întoarcă în Venezuela.
Armata refuză să-l recunoască drept președinte pe Urrutia
„Dacă pune piciorul în Venezuela, va fi arestat și judecat”, a avertizat într-o conferință de presă ministrul de interne Diosdado Cabello, considerat cel mai puternic om din țară după Maduro.
Duminică, liderul opoziției a făcut apel la armată, un pilon crucial al puterii, să îl recunoască drept președinte.
Edmundo Gonzalez Urrutia „se adresează cu nerușinare și insolență Forțelor Armate Naționale Bolivariene. Respingem categoric și vehement acest act clovnesc și de bufonerie”, a răspuns ministrul apărării, generalul Vladimir Padrino, promițând „loialitate solemnă, supunere și subordonare“ președintelui Maduro.
„Întreaga lume trebuie să știe că la 10 ianuarie vom ratifica angajamentul total față de democrația venezueleană și îl vom recunoaște pe cetățeanul Nicolas Maduro ca președinte constituțional (…) reales pentru perioada 2025-2031”, a spus generalul Padrino.
Liderul opoziției este susținut de SUA
După mai multe luni de exil în Europa, liderul opoziției se află într-un turneu internațional, luni vizitând la Washingtonul, unde s-a întâlnit cu Joe Biden și Mike Waltz, viitorul consilier pentru securitate al lui Donald Trump.
Gonzalez Urrutia a spus că a primit asigurări de la Biden că angajamentul lui pentru „o tranziție pașnică în Venezuela rămâne intact”. „Campania victorioasă a lui Gonzalez Urrutia trebuie să fie întâmpinată cu un transfer pașnic al puterii”, a transmis și Casa Albă.
„Este grotesc ca o administrație demisionară precum cea a lui Joe Biden, discreditată politic și marcată de o moștenire de eșecuri interne și internaționale, să insiste să sprijine un proiect violent”, a reacționat Ministerul de Externe din Venezuela.
„Știm cu toții cine este președintele ales”
Victoria lui Nicolas Maduro a fost validată de Curtea Supremă după ce a fost declarat învingător cu 52% din voturi de către Consiliul Național Electoral (CNE).
Cu toate acestea, procesele-verbale ale secțiilor de votare nu au fost publicate, așa cum prevede legea, în mod oficial din cauza pirateriei informatice, scuză despre care mulți observatori spun că are puțină credibilitate.
Opoziția, care a publicat procesele-verbale furnizate de observatorii săi, susține că candidatul său Edmundo Gonzalez Urrutia, un fost ambasador în vârstă de 75 de ani, a obținut peste 67% din voturi.
„Știm cu toții cine este președintele ales. Venezuelenii o știu, forțele armate o știu, Maduro o știe, lumea întreagă o știe”, a subliniat liderul opoziției Maria Corina Machado într-un interviu acordat France Presse.
Promițând să iasă din clandestinitate pentru manifestațiile de joi, ea consideră că „regimului nu-i mai rămâne decât frica” pentru a se menține la putere, cerând militarilor să „depună armele”.
Maduro controlează țara cu ajutorul armatei, ca și Chavez
Succesorul desemnat al lui Hugo Chavez în 2013, președintele Nicolas Maduro a reușit să se mențină la putere conducând cu o mână de fier această țară bogată în petrol.
Fost locotenent-colonel, Chavez a ținut foarte mult la armată, acordându-i posturi-cheie în administrație și în economie și dând dreptul de vot militarilor în 1999.
Președintele Maduro, care i-a succedat, a mers mai departe, permițând multor ofițeri să se îmbogățească, potrivit opoziției și analiștilor.
Pe lângă structurile militare, forțele armate controlează în prezent companiile miniere, petroliere și de distribuție a alimentelor, precum și vămile și 12 din cele 34 de ministere, inclusiv portofolii importante precum Petrolul, Apărarea, Internele și Comerțul.