Cancerul ovarian rămâne una dintre cele mai tăcute și agresive forme de cancer ginecologic. Lipsa simptomelor specifice, absența unui program național de screening și întârzierile în diagnostic fac ca majoritatea cazurilor să fie depistate în stadii avansate, când șansele reale de supraviețuire scad dramatic.
În România, potrivit Globocan, în 2022 au fost diagnosticate 1.788 cazuri noi de cancer ovarian și s-au înregistrat 1.195 de decese cauzate de această boală.
Peste 70% dintre cazuri sunt depistate în stadii avansate (III-IV), când opțiunile terapeutice sunt limitate și șansele de supraviețuire scad semnificativ, au atras atenția participanții la conferința dedicată Zilei mondiale a cancerului ovarian, organizată de revista Politici de Sănătate, sub auspiciile Comisiei pentru sănătate din Senatul României.
„Este esențial să punem sănătatea femeii în centrul politicilor publice de sănătate: cu investiții clare în diagnostic precoce, acces rapid la investigații imagistice, teste genetice și tratamente moderne. Femeile nu mai trebuie să fie victime ale tăcerii, lipsei de informare și birocrației. Cancerul ovarian nu așteaptă – și nici noi nu ar trebui să o facem. Pentru mine, sănătatea femeii este o cauză personală. Sunt profund implicată în promovarea inițiativelor care vizează prevenția, depistarea timpurie și tratamentul eficient al bolilor grave. Cred în nevoia urgentă de acțiune concretă, coerentă și susținută pentru a oferi femeilor din România șansa la viață, demnitate și speranță”, a afirmat prof. univ. dr. Carmen Orban, președinte al Subcomisiei pentru populație și dezvoltare și membru în Comisia pentru sănătate din Senatul României, în cadrul unei dezbateri organizate cu prilejul Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului ovarian.
Numărul îmbolnăvirilor va crește cu 55% până în 2050
Cu o estimare de creștere cu 55% a cazurilor la nivel global până în 2050, cancerul ovarian nu mai poate fi ignorat.
În acest context, medicina personalizată nu mai este o promisiune pentru viitor, ci o necesitate pentru pacientele diagnisticate cu cancer ovarian, afirmă Nicoleta Pauliuc, supraviețuitoare a cancerului și membră a Comisiei pentru sănătate din Senat:
„Medicina personalizată este, mai ales pentru pacientele cu cancer ovarian, diferența dintre un tratament eficient și unul ineficient, între speranță și renunțare. Ca inițiatoare a legii medicinei personalizate, am urmărit ca statul român să nu mai trateze pacienții oncologici cu soluții unice, ci să recunoască unicitatea fiecărui diagnostic și să deconteze tratamente adaptate profilului genetic și biologic al fiecărui pacient. Pentru femeile cu cancer ovarian, aceasta înseamnă acces la terapii inovatoare, inclusive terapii țintite pentru diferite mutații, mai bine tolerate și mai eficiente. Înseamnă și o schimbare de paradigmă în sistemul medical, să tratăm persoana și nu boala”, afirmă senatoarea PNL.
„Vrem ca această lege a medicinei personalizate să fie dublată de extinderea testării genetice gratuite, în special pentru femeile cu risc crescut de boală, crearea unor registre naționale care să suțină decizii clinice bazate pe date, dar și reducerea birocrației în aprobarea tratamentelor off-label sau inovatoare”, a explicat Nicoleta Pauliuc.
E nevoie de acces rapid la inovații terapeutice
Având în vedere că cele mai multe dintre cazurile de cancer ovarian sunt depistate în stadii avansate, pacientele au nevoie de acces mai rapid la diagnosticare precoce și analize de specialitate, dar și la un tratament personalizat și teste genetice.
În ultimii ani, Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale „a făcut eforturi susținute pentru ca accesul pacienților la tratament, la inovație să fie unul cât mai rapid. Prin procesul de evaluare a tehnologiilor medicale au fost emise toate deciziile de evaluare în termenul legal. În domeniul studiilor clinice au fost recuperate toate restanțele pe care Agenția le avea în procesul de autorizare, iar, în prezent, avem studii clinice autorizate în 15 zile de la solicitare. Vorbim de un capitol esențial pentru accesul pacienților la tratamente inovatoare. De altfel, Agenția a lansat un plan strategic având ca obiectiv triplarea, până în 2026, a numărului studiilor clinice aflate în desfășurare pe teritoriul României”, a afirmat farm. Elena Brodeală, vicepreședinte al Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România.
„Prin Planul național de control și combatere a cancerului, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a introdus, începând cu anul 2023, o serie de beneficii pentru pacienți. Există acces la depistare precoce – orice persoană care, în prezent, are o suspiciune oncologică beneficiază de acces rapid la investigații, la consult de specialitate și la pachete de investigații bine definite în spitalizare de zi. A fost reglementat timpul de la diagnostic la tratament – maximum 28 de zile. La finalul anului 2023, a fost introdusă testarea genetică pentru pacientele cu cancer ovarian avansat și metastazat”, a explicat Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
În anul 2024, spune vicepreședintele CNAS, „762 de paciente au fost testate și au primit tratament personalizat, cu o alocare financiară semnificativa din fondul de asigurări de sănătate. Ținta pentru anul 2025 este de a testa peste 1.200 de paciente cu cancer ovarian. În prezent sunt 12 furnizori la nivel național, care realizează testarea genetică pentru cancerul ovarian local avansat şi metastazat, in sistemul de asigurări sociale de sănătate”.
O boală agresivă, cu impact major asupra sănătății publice
Cancerul ovarian este o boală agresivă, cu impact major asupra sănătății publice și cu o mortalitate ridicată.
Având în vedere faptul că simptomatologia în cancerul ovarian „nu este atât de evidentă”, reprezentanții Institutului de Sănătate Publică spun că derulează campanii de conștientizare și educare a populației.
„Educația pentru sănătate joacă un rol crucial. Informarea corectă a populației despre simptome și factori de risc este foarte importantă, pentru că poate duce la o prezentare timpurie la medic și la un diagnostic în stadiul incipient al bolii. Simptomatologia în cancerul ovarian nu este atât de evidentă, de aceea femeile trebuie să știe că este important să meargă, o dată pe an, la un control de rutină în care să facă și ecografie transvaginală. Din păcate, nu există un test de screening specific pentru cancerul ovarian”, arată dr. Gabriela Chițac, medic primar la Institutul Național de Sănătate Publică.
„Nu am avut niciun simptom, poate doar o ușoară balonare”
Ramona Runcanu, pacientă cu cancer ovarian diagnosticată la vârsta de 40 de ani, membră a Asociației Oameni Buni, povestește că nu a avut niciun simptom, în afara unei „balonări ușoare”, pe care a pus-o „mai mult pe seama endometriozei”.
„A fost un traseu dificil. Nu am avut niciun simptom, poate doar o ușoară balonare, pe care am pus-o mai mult pe seama endometriozei. La trei luni după ce am pierdut o sarcină, la reluarea investigațiilor pentru obținerea unei noi sarcini, am descoperit tumora. Încăpățânarea mea de a face analize, faptul că mergeam la controale periodice, m-a ajutat să descopăr boala în stadiu incipient. Eu am acceptat boala, ceea ce poate m-a și ajutat să trec peste impactul diagnosticului. Femeile trebuie să știe că această boală nu mai este o condamnare la moarte, medicina evoluează, tratamente există. Trebuie să mergem la medic, să credem în recomandările lui și să acceptăm ajutorul celor din jurul nostru. Informarea este extrem de importantă, atât în rândul pacienților, cât și al medicilor”, a povestit Ramona Runcanu.
„Momentul diagnosticului vine cu o stare de confuzie, nu știi încotro să te îndrepți. Mi s-ar părea esențial ca toți medicii să te îndrume și să existe un ghid unitar la nivel național, astfel încât pacientele să știe unde trebuie să meargă. Nu toată lumea știe că trebuie să ajungi la medicul oncolog și se pierde foarte mult timp, în loc să se găsească soluții”, spune și Iulia Dumitru, membră a Asociația Oameni Buni.
„Am constatat la femei frica de a te duce la medic și de a te confrunta cu o astfel de veste și cu un diagnostic crunt, dar și frica de a urma un tratament foarte greu de trecut. O altă problemă este întârzierea cu care vine uneori rezultatul biopsiei, ceea ce înseamnă timp prețios pierdut în lupta cu boala”, a completat și Delia Grigoroiu, președinte al Asociației ROZ (Răbdare. Zâmbet. Optimism).
Reprezentanții asociațiilor de pacienți prezenți la eveniment au atras atenția că și țara noastră trebuie să ajungă la standardele pe care le recomandă organismele internaționale în domeniu în ceea ce privește reducerea incidenței cancerelor feminine, iar informarea este esențială.
„Trebuie să informăm femeile, și nu doar pe ele, ci și copiii, tinerii, că niciodată nu este prea devreme să ai un stil de viață ordonat, că prevenția este primul pas în păstrarea sănătății și că o vizită la medic nu trebuie să ne sperie ci, dimpotrivă, trebuie să devină o obișnuință în depistarea precoce. Cu atât mai mult în ceea ce privește cancerul ovarian, care nu are simptome specifice, vizita la medicul ginecolog, mai ales odată cu începerea vieții sexuale, este de o importanță vitală. Din păcate, ne confruntăm încă cu decalaje interne- sunt zone întregi din țară în care pacientele, femeile, nu au acces la un medic”, a arătat și Cătălina Negara, director al Fundației Renașterea.
Investiții în diagnostic precoce și tratament modern
Mortalitatea prin cancer ovarian în România este printre cele mai ridicate din UE, cu diagnostic frecvent în stadii avansate.
„Diagnosticul precoce al cancerului ovarian este dificil din cauza simptomatologiei nespecifice. Femeile cu risc crescut (mutații BRCA, istoric familial) necesită monitorizare specială. Investigațiile recomandate sunt ecografia transvaginală și determinarea markerului CA-125, la pacientele cu risc crescut. Pachetele de servicii medicale sunt decontate de Casa de Asigurări conform normelor de diagnostic stabilite prin Ordin al Ministerului Sănătății. Costurile tratamentului pentru cancerul ovarian avansat sunt de 3-4 ori mai mari decât pentru formele incipiente. Pierderile economice sunt semnificative din cauza diagnosticării tardive și a mortalității ridicate. Investițiile în diagnostic precoce și tratament modern pot reduce cheltuielile pe termen lung și pot crește supraviețuirea”, a explicat dr. Daniela Zob, manager al Institutului Oncologic București ”Prof. dr. Alexandru Trestioreanu” și secretar general al Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătății.
Testările avansate au adus o foarte mare schimbare în cancerul ovarian, pentru că identifică ținte terapeutice.„Testarea avansată ne-a permis o adaptare mai rapidă la noile proceduri. Se poate realiza atât testare genetică somatică – pentru identificarea modificărilor la nivel tumoral –, cât și testare de linie germinală, în vederea depistării unor mutații ereditare precum BRCA1. Astfel, putem orienta pacienții și membrii familiilor lor către o supraveghere mai atentă. Platformele de secvențiere de nouă generație (Next Generation Sequencing – NGS), disponibile în peste 12 unități medicale, au generat o nevoie crescută de cunoștințe și personal specializat. Este esențial să ne educăm pe noi înșine, dar și societatea, pentru a înțelege că medicina evoluează și că avem acum acces la metode inovatoare de testare”, a explicat și conf. univ. dr. Maria Olinca, medic primar anatomie patologică, Spitalul de Obstetrică-Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sârbu”.
Pacientele cu cancer ovarian au nevoie de trasee de tratament mai clare și mai bine aliniate la standardele internaționale, dar și de echipe multidisciplinare.
„Echipa multidisciplinară are un rol extrem de important în toate patologiile oncologice. SNOMR are în lucru o platformă digitală prin care medicii din diferite specialități să se poată conecta indiferent unde sunt locați, să poată evalua cazuri, să le poată discuta, având acces rapid la documentele medicale și reducând cât se poate de mult etapele din traseul pacientului. De asemenea, pregătim o campanie care se numește #CuUnpasÎnainte, campanie de educație a publicului larg cu privire la importanța unui stil de viață sănătos”, a menționat dr. Rialda Răduc, manager general la Societatea Națională de Oncologie Medicală din România (S.N.O.M.R.).
Pentru ca toate informațiile și beneficiile noilor terapii să ajungă la paciente, comunitățile locale trebuie implicate mai mult: „Nivelul de informare este foarte scăzut în anumite comunități. Trebuie crescut nivelul de educație medicală, dar și facilitat accesul la consultații ginecologice și teste relevante în acest domeniu. ONG-urile care organizează caravane medicale trebuie să facă parteneriate cu autoritățile locale, care au acces la baze de date populaționale. De asemenea, femeile trebuie să înțeleagă că un consult ginecologic nu are legătură doar cu sarcina, ci este asociat cu sănătatea femeii în fiecare etapă a vieții ei”, atrage atenția dr. Călin Boeru, șef secție Obstetrică- Ginecologie, Spitalul județean de urgență Ploiești.