Țările europene discută despre trimiterea unui număr consistent de trupe în Ucraina în cazul unui armistițiu sau acord de pace cu Rusia în condițiile în care președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, a afirmat clar că nu va trimite militari americani pentru a garanta securitatea Ucrainei, afirmă oficiali și diplomați consultați de Reuters.
Discuțiile conduse de președintele francez Emmanuel Macron sunt încă în fază incipientă, dar au scos deja la iveală divergențe privind obiectivele și mandatul unei astfel de misiuni – ba chiar și oportunitatea ridicării acestei probleme acum.
Având în vedere că Ucraina pierde teren pe front de luni de zile, liderii europeni vor să evite să-i dea președintelui rus Vladimir Putin impresia că ei consideră că ar fi momentul pentru negocieri și că Kremlinul ar putea păstra câștigurile teritoriale obținute pe câmpul de luptă.
Ei insistă că sunt concentrați pe creșterea ajutorului militar și economic pentru Ucraina și nu văd niciun semn că Putin ar fi pregătit să negocieze. Totuși, în culise, unii oficiali iau în considerare modalități prin care națiunile europene ar putea oferi garanții de securitate Ucrainei, inclusiv printr-o forță formată din zeci de mii de soldați desfășurați pe teritoriul ucrainean.
O astfel de forță ar crește riscul unei confruntări directe cu Rusia și ar pune presiune pe armatele europene, ale căror stocuri de arme au fost deja diminuate de donațiile către Ucraina. În plus, multe țări europene se bazează puternic pe sprijinul american în eventualitatea unor misiuni majore.
Două surse au declarat pentru Reuters că Trump a exclus însă implicarea trupelor americane în aplicarea unui armistițiu și a insistat că europenii vor trebui să își asume singuri acest rol, în timpul discuțiilor avute la Paris pe 7 decembrie cu Macron și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Aceasta ar putea însemna că europenii vor trebui să desfășoare trupe în Ucraina, indiferent dacă Kievul obține o garanție de securitate prin aderarea la NATO – așa cum speră – sau prin asigurări bilaterale.
„Chiar dacă ar exista o garanție de securitate oferită de NATO, cine ar avea inițiativa pe teren? Europenii, așa că șefii noștri militari pregătesc deja planuri pentru ca liderii europeni să le analizeze în viitor,” a declarat un înalt oficial european pentru Reuters.
Oficialii spun că marile națiuni europene precum Franța, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie ar putea forma nucleul acestei forțe de securitate.
Macron s-a confruntat cu critici pentru că a adus în discuție această problemă, având în vedere sensibilitatea politică a trimiterii de trupe într-o astfel de misiune.
După discuțiile cu Macron de săptămâna trecută, premierul polonez Donald Tusk a declarat că Varșovia nu are planuri de a participa la o astfel de forță.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a afirmat luni că Berlinul ar putea juca un rol în asigurarea unui armistițiu, dar că este mult prea devreme pentru a spune ce tip de forță ar fi necesar.
Zelenski a spus că această problemă ar putea fi abordată în cadrul întâlnirii pe care secretarul general al NATO, Mark Rutte, o va găzdui la Bruxelles miercuri seară cu președintele ucrainean și alți lideri europeni.
Totuși, Rutte a declarat săptămâna trecută că i-a îndemnat pe colegii săi din NATO și Ucraina „să fie ceva mai reținuți” în discuțiile despre scenarii viitoare.
„În acest moment, dacă discuți deschis toate acestea, de ce ar veni Putin la masa negocierilor, dacă el obține deja ce vrea?”, a spus Rutte.
Analiștii au remarcat că dezbaterea a scos la iveală confuzia privind rolul pe care l-ar avea o misiune europeană viitoare: dacă aceasta ar trebui să fie una tradițională de menținere a păcii, cum ar fi monitorizarea unei linii de armistițiu, sau să furnizeze un puternic factor de descurajare împotriva unor noi atacuri rusești.
Oficiali italieni au vorbit despre menținerea păcii, în timp ce oficiali francezi și ucraineni s-au concentrat pe descurajare.
O forță de descurajare ar putea fi formată de o coaliție de cinci până la opt națiuni, potrivit unui oficial ucrainean care are acces la unele dintre discuții.
Analiștii și oficialii au oferit estimări variate privind dimensiunea unei astfel de forțe, subliniind că multe ar depinde de misiunea sa precisă. Unii analiști au sugerat că o forță de aproximativ 40.000 de soldați ar putea fi fezabilă.
Franz-Stefan Gady, un fost planificator militar austriac ce lucrează acum la Institutul Internațional pentru Studii Strategice, afirmă că în cadrul unui sistem de rotație, care ar include unități în pregătire și altele care s-ar reface după desfășurare, aproximativ 100.000 de soldați ar putea fi implicați în misiune.
„Cu siguranță va pune o presiune mare pe forțele terestre europene”, subliniază el.
Un oficial european din domeniul securității, care a vorbit cu Reuters sub protecția anonimatului, a declarat la rândul său că ar putea fi necesari până la 100.000 de soldați.
Gady a adăugat că o astfel de forță ar putea fi strânsă dacă unele națiuni europene ar reduce alte misiuni, cum ar fi cele de menținere a păcii în Balcani.
Țările europene, SUA și alți parteneri au desfășurat aproximativ 60.000 de trupe în Bosnia și 50.000 în Kosovo în anii 1990, dar aceste misiuni sunt mult mai mici acum.
Un alt subiect de dezbatere între liderii europeni privind trupele pentru Ucraina, în afară de mandatul lor exact, ține de compoziția lor întrucât mixul de națiuni ar trebui să fie acceptabil pentru toate părțile implicate.
Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a declarat că forța ar trebui să fie sub mandat al ONU. Dar alți oficiali afirmă că acest lucru ar oferi Rusiei, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, prea multă influență.
Analiștii afirmă de asemenea că europenii ar trebui totodată să convingă Statele Unite să se implice într-un fel, cel puțin prin sprijin în domeniul informațiilor și al operațiunilor.
Printre numeroasele probleme critice care rămân neclare se află și regulile de angajare ale trupelor în luptă, dacă va fi necesar.
„Ce s-ar întâmpla dacă un soldat european ar fi împușcat?” a întrebat retoric un oficial militar francez în discuțiile cu Reuters.