Țările europene discută despre trimiterea unui contingent de 40-100.000 de militari în Ucraina în cazul unei încetări a focului - HotNews.ro

Țările europene discută despre trimiterea unui contingent de 40-100.000 de militari în Ucraina în cazul unei încetări a
📅 2024-12-18

Țările europene discută despre trimiterea unui număr consistent de trupe în Ucraina în cazul unui armistițiu sau acord de pace cu Rusia în condițiile în care președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, a afirmat clar că nu va trimite militari americani pentru a garanta securitatea Ucrainei, afirmă oficiali și diplomați consultați de Reuters.

Discuțiile conduse de președintele francez Emmanuel Macron sunt încă în fază incipientă, dar au scos deja la iveală divergențe privind obiectivele și mandatul unei astfel de misiuni – ba chiar și oportunitatea ridicării acestei probleme acum.

Având în vedere că Ucraina pierde teren pe front de luni de zile, liderii europeni vor să evite să-i dea președintelui rus Vladimir Putin impresia că ei consideră că ar fi momentul pentru negocieri și că Kremlinul ar putea păstra câștigurile teritoriale obținute pe câmpul de luptă.

Ei insistă că sunt concentrați pe creșterea ajutorului militar și economic pentru Ucraina și nu văd niciun semn că Putin ar fi pregătit să negocieze. Totuși, în culise, unii oficiali iau în considerare modalități prin care națiunile europene ar putea oferi garanții de securitate Ucrainei, inclusiv printr-o forță formată din zeci de mii de soldați desfășurați pe teritoriul ucrainean.

O astfel de forță ar crește riscul unei confruntări directe cu Rusia și ar pune presiune pe armatele europene, ale căror stocuri de arme au fost deja diminuate de donațiile către Ucraina. În plus, multe țări europene se bazează puternic pe sprijinul american în eventualitatea unor misiuni majore.

Trump le-a cerut europenilor să trimită trupe proprii în Ucraina

Două surse au declarat pentru Reuters că Trump a exclus însă implicarea trupelor americane în aplicarea unui armistițiu și a insistat că europenii vor trebui să își asume singuri acest rol, în timpul discuțiilor avute la Paris pe 7 decembrie cu Macron și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Aceasta ar putea însemna că europenii vor trebui să desfășoare trupe în Ucraina, indiferent dacă Kievul obține o garanție de securitate prin aderarea la NATO – așa cum speră – sau prin asigurări bilaterale.

„Chiar dacă ar exista o garanție de securitate oferită de NATO, cine ar avea inițiativa pe teren? Europenii, așa că șefii noștri militari pregătesc deja planuri pentru ca liderii europeni să le analizeze în viitor,” a declarat un înalt oficial european pentru Reuters.

Oficialii spun că marile națiuni europene precum Franța, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie ar putea forma nucleul acestei forțe de securitate.

Macron, criticat fiindcă a presat prea mult cu problema

Macron s-a confruntat cu critici pentru că a adus în discuție această problemă, având în vedere sensibilitatea politică a trimiterii de trupe într-o astfel de misiune.

După discuțiile cu Macron de săptămâna trecută, premierul polonez Donald Tusk a declarat că Varșovia nu are planuri de a participa la o astfel de forță.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a afirmat luni că Berlinul ar putea juca un rol în asigurarea unui armistițiu, dar că este mult prea devreme pentru a spune ce tip de forță ar fi necesar.

Zelenski a spus că această problemă ar putea fi abordată în cadrul întâlnirii pe care secretarul general al NATO, Mark Rutte, o va găzdui la Bruxelles miercuri seară cu președintele ucrainean și alți lideri europeni.

Totuși, Rutte a declarat săptămâna trecută că i-a îndemnat pe colegii săi din NATO și Ucraina „să fie ceva mai reținuți” în discuțiile despre scenarii viitoare.

„În acest moment, dacă discuți deschis toate acestea, de ce ar veni Putin la masa negocierilor, dacă el obține deja ce vrea?”, a spus Rutte.

Confuzie printre aliații din Europa ai NATO

Analiștii au remarcat că dezbaterea a scos la iveală confuzia privind rolul pe care l-ar avea o misiune europeană viitoare: dacă aceasta ar trebui să fie una tradițională de menținere a păcii, cum ar fi monitorizarea unei linii de armistițiu, sau să furnizeze un puternic factor de descurajare împotriva unor noi atacuri rusești.

Oficiali italieni au vorbit despre menținerea păcii, în timp ce oficiali francezi și ucraineni s-au concentrat pe descurajare.

O forță de descurajare ar putea fi formată de o coaliție de cinci până la opt națiuni, potrivit unui oficial ucrainean care are acces la unele dintre discuții.

Analiștii și oficialii au oferit estimări variate privind dimensiunea unei astfel de forțe, subliniind că multe ar depinde de misiunea sa precisă. Unii analiști au sugerat că o forță de aproximativ 40.000 de soldați ar putea fi fezabilă.

Franz-Stefan Gady, un fost planificator militar austriac ce lucrează acum la Institutul Internațional pentru Studii Strategice, afirmă că în cadrul unui sistem de rotație, care ar include unități în pregătire și altele care s-ar reface după desfășurare, aproximativ 100.000 de soldați ar putea fi implicați în misiune.

„Cu siguranță va pune o presiune mare pe forțele terestre europene”, subliniază el.

Un necesar uriaș de trupe pentru menținerea păcii

Un oficial european din domeniul securității, care a vorbit cu Reuters sub protecția anonimatului, a declarat la rândul său că ar putea fi necesari până la 100.000 de soldați.

Gady a adăugat că o astfel de forță ar putea fi strânsă dacă unele națiuni europene ar reduce alte misiuni, cum ar fi cele de menținere a păcii în Balcani.

Țările europene, SUA și alți parteneri au desfășurat aproximativ 60.000 de trupe în Bosnia și 50.000 în Kosovo în anii 1990, dar aceste misiuni sunt mult mai mici acum.

Un alt subiect de dezbatere între liderii europeni privind trupele pentru Ucraina, în afară de mandatul lor exact, ține de compoziția lor întrucât mixul de națiuni ar trebui să fie acceptabil pentru toate părțile implicate.

Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a declarat că forța ar trebui să fie sub mandat al ONU. Dar alți oficiali afirmă că acest lucru ar oferi Rusiei, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, prea multă influență.

Analiștii afirmă de asemenea că europenii ar trebui totodată să convingă Statele Unite să se implice într-un fel, cel puțin prin sprijin în domeniul informațiilor și al operațiunilor.

Printre numeroasele probleme critice care rămân neclare se află și regulile de angajare ale trupelor în luptă, dacă va fi necesar.

„Ce s-ar întâmpla dacă un soldat european ar fi împușcat?” a întrebat retoric un oficial militar francez în discuțiile cu Reuters.

Pentru mai multe detalii, va invitam sa vizitati stirea originala.
📈 ROBOTFX MetaTrader Expert Advisors and Indicators to maximize profits and minimize the risks

Ultimele stiri hotnews

Realitatea TV, amendată pentru instigare la violență, dezinformare și injurii. „Marş!”, „Javre ce sunteţi” – așa vorbește pe post principala vedetă

Realitatea Plus a primit încă o amendă de la Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) pentru derapaje la adresa ONG-urilor şi a protestatarilor de la Universitate, scrie Pagina de Media. Televiziunea Realitatea TV a fost sancţionată…

fanatik.ro: Cum au fost protejați noii lideri din Mișcarea Legionară. Magistrații, în urmă cu un an, despre site-ul vizat azi de CNA: ”Conține doar informații istorice”

CNA încearcă să elimine conținutul ilegal din publicațiile online cu caracter legionar. Până acum, autoritățile au părut mai degrabă că-i protejează pe cei din Mișcarea Legionară. Mai multe plângeri penale, care au vizat activitatea unor…

Coaliția PSD-PNL-UDMR, despre condițiile puse de USR: „Un pretext de a se disocia de un proiect comun de guvernare”

Liderii PSD, PNL și UDMR, la care se adaugă reprezentanți ai minorităților, au afirmat că vor trata „cu seriozitate” lista de opt condiții puse de USR pentru intrarea la guvernare însă susțin că aceasta este…

Scandal de mare corupție în Letonia. Costurile unui proiect au fost majorate de la 6 la 24 de miliarde de euro

Procurorii letoni au anunţat miercuri că au deschis o anchetă cu privire la presupuse deturnări de fonduri de către responsabilii unui important proiect feroviar ce urmează să lege ţările baltice şi Polonia, transmite AFP, preluată…

În mod cert Moscova poate lucra cu administraţia Trump, dă asigurări adjunctul lui Lavrov

Rusia cu siguranţă poate lucra cu administraţia Donald Trump după ce preşedintele ales al SUA va prelua luna viitoare mandatul la Casa Albă, a declarat miercuri viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov. Riabkov, adjunctul ministrului…

Nigel Farage anunţă negocieri cu Elon Musk pentru finanţarea partidului său eurofob. „Doreşte să ne ajute”

Deputatul britanic Nigel Farage, care conduce partidul de extremă dreapta Reform UK, a declarat miercuri că va purta negocieri pentru finanţarea formaţiunii sale politice cu Elon Musk, miliardarul american apropiat de preşedintele ales Donald Trump,…

UE introduce etichete pentru biletele de avion. Ce vor indica acestea călătorilor

Comisia Europeană a adoptat, miercuri, un regulament de instituire a unei etichete a emisiilor generate de zboruri (FEL), care oferă o metodologie clară şi fiabilă pentru calcularea emisiilor generate de zboruri, informează un comunicat de…

Grecia pune condiții Albaniei pentru aderarea la Uniunea Europeană. Ce solicită guvernul de la Atena

Grecia va susţine Albania în candidatura sa de aderare la Uniunea Europeană, ce durează de zece ani, cu condiţia ca Tirana să respecte drepturile minorităţii sale greceşti, a declarat miercuri premierul elen Kyriakos Mitsotakis, transmite…

Filmul tragediei petrecute la minus 20 de grade, duminică, în Bucegi. Cum o postare a Salvamont a iscat un conflict între victime și salvatorii de pe vârful Leaota

Un om a murit duminică, pe vreme proastă, în Bucegii Meridionali, în zona vârfului Leaota. Afară era vânt de 150 de km/h, minus 20 de grade, spun salvamontiștii, care susțin că i-au avertizat pe turiști…

„Aici a fost Rusia”. Pentru prima dată, Klaus Iohannis numește statul care a intervenit în alegerile din România. Cum argumentează

În comunicările publice ale CSAT și ale autorităților române se menționa că „un actor statal”, care nu era numit explicit, a intervenit în alegerile prezidențiale din România. Prezent la Bruxelles, la summitul UE, Klaus Iohannis…

Amulete Aurite

Amulete si talismane pentru noroc, dragoste, protectie.