Într-un oraș tot mai aglomerat și sufocat de trafic, spațiile verzi devin nu doar o necesitate, ci și o declarație despre felul în care vrem să trăim. După ce s-a consultat cu locuitorii din zonă și cu experții, un grup civic din București propune transformarea imensei parcări din Piața Revoluției într-o grădină. HotNews a vorbit cu inițiatorul proiectului Tudor Chira, expert în sustenabilitate și comunicare, membru al ONG-ului Străzi pentru Oameni pentru a afla mai multe detalii despre acest proiect.
- Proiectul „Grădina Revoluției” este lansat oficial pe 21 mai la ARCUB – Hanul Gabroveni. Este pentru prima dată când o astfel de propunere urbanistică – rezultatul colaborării dintre un ONG și Primăria Capitalei – este construită prin consultări publice participative și instrumente testate internațional.
- Tudor Chira face parte din Inițiativa Favorit, unul dintre cele mai vechi grupuri civice din București.
„Este un spațiu dominat de mașini și parcări”
– De ce ați ales Piața Revoluției ca punct de regenerare urbană?
– Tudor Chira: Ideea a pornit din ambiția unui grup de voluntari de a transforma centrul Bucureștiul într-un spațiu mai prietenos cu pietonii – un spațiu cu adevărat semnificativ pentru oraș. Interesul pentru această zonă a fost consolidat de o altă inițiativă de lungă durată a asociației, cel de pietonizare permanentă a Căii Victoriei.
Am ales Piața Revoluției datorită semnificației sale istorice și culturale imense, fiind situată chiar în inima orașului. În ciuda acestui potențial uriaș, spațiul este în prezent dominat de mașini și de parcări, formale și informale, ceea ce îl face neatractiv, neglijat și deconectat de comunitate.
Practic, este un loc prin care oamenii trec, dar unde nu își doresc să rămână. Ne-am propus să redăm acest spațiu bucureștenilor, transformându-l dintr-o mare de asfalt într-o oază urbană. Proiectul a fost lansat inițial în cadrul apelului de proiecte pentru granturi „În zona ta” al Fundației Comunitare București, care ne-a oferit câteva resurse să începem primii pași.
– De ce este acest proiect diferit față de alte intervenții în spațiul public din capitală?
– Proiectul nostru se distinge prin abordarea sa profund colaborativă și participativă, prin discuții directe cu oamenii obișnuiți, în stradă. Am introdus cu această ocazie un element inovator de consultare: „The Place Game” (Jocul Locului). Această metodă, creată și testată cu succes de „Project for Public Spaces” și mișcarea globală Placemaking, permite oamenilor, indiferent de expertiza lor în planificare urbană, să evalueze spațiul și să contribuie activ la transformarea sa, devenind co-creatori.
Prin această metodă, am reușit să aducem la aceeași masă și să implicăm grupuri diverse de părți interesate, de la skateri și persoane cu dizabilități, la revoluționari, ghizi turistici, rezidenți și angajați din zonă, seniori, copii, adolescenți și experți în urbanism sau arhitectură.
Aceste grupuri, care sunt la rândul lor reprezentative pentru populația Bucureștiului, au oferit perspective valoroase și au ajutat la conturarea viziunii comune pentru Piața Revoluției, pe care am publicat-o în întregime în Raportul „Grădina Revoluției – pentru București, pentru toți”.
Proiectul funcționează ca un impuls pragmatic pentru a conecta comunitatea locală și grupurile de interes cu administrația, dorind să setăm un standard de bună practică pentru regenerare urbană colaborativă, scalabilă și replicabilă. Pentru că toate piețele din București au nevoie de asta.
„Proiectul nostru mută accentul spre „for public al cetățenilor”
Tudor Chira. FOTO: Arhiva personală– Ce elemente-cheie conține raportul „Grădina Revoluției” și care sunt cele mai importante concluzii?
– Raportul a pornit de la consultările publice extinse derulate cu 71 de participanți din 10 grupuri diverse și în care am adăugat toate informațiile de context relevante pe care noi le-am descoperit despre acest loc în perioada de studiu.
Cititorii vor descoperi în raport o analiză detaliată a datelor colectate de la bucureșteni, punctele forte și slabe ale spațiului, așa cum le văd ei astăzi, o analiză sumară a mobilității și mențiuni despre identitatea culturală, confortul, utilizările pieței și inclusivitatea.
În ultima parte, raportul detaliază un set de recomandări etapizate — pe termen scurt, mediu și lung — pentru transformarea pieței. Acest plan devine automat agenda noastră pentru următoarea perioadă, pe care dorim să-l discutăm și implementăm cu administrația locală și alte instituții relevante în cadrul unui grup de lucru.
Cea mai importantă concluzie a raportului este că Piața Revoluției, în starea sa actuală, este un simbol al oportunităților ratate, dominată de trafic și neglijată, dar are un potențial imens de a deveni un spațiu public accesibil și semnificativ pentru București. Cu acest raport subliniem nevoia urgentă de acțiune și de un dialog deschis și structurat între comunitate și autorități pentru a transforma această viziune în realitate.
– Cum a fost colaborarea cu Primăria Capitalei și ce rol a avut administrația publică în conturarea acestui plan?
– Colaborarea cu Primăria Capitalei este un aspect esențial al proiectului, deoarece implementarea viziunii depinde major de susținerea autorităților. Am avut discuții preliminare cu direcții și departamente din PMB, precum și cu consilieri generali și viceprimari. Aceste discuții au vizat înțelegerea detaliilor tehnice ale zonei și integrarea propunerilor noastre în planurile mai mari ale administrației, cum ar fi Planul Urbanistic General (PUG).
Am întâlnit o deschidere la dialog din partea autorităților, ceea ce contravine opiniei publice generale despre relația cu instituțiile.
Departamentul de Relații cu ONG-urile din PMB ne-a oferit sfaturi și contacte utile și ne-a însoțit la fiecare pas. Un rol important al administrației publice este de a asuma planul de regenerare, inclusiv organizarea unui concurs internațional de soluții și integrarea acestuia în documentele de urbanism.
După multe luni în care focusul tuturor a fost deturnat de rânduri consecutive de alegeri, sperăm să ne putem pune curând la masa de lucru pentru a avansa cu acest proiect. Proiectul nostru mută accentul din „parcare pentru ministere” spre „for public al cetățenilor”, prin transformarea Pieței Revoluției, și, indiferent cine este primar, președinte sau cine are majoritatea parlamentară, atât memoria martirilor cât și democrația de azi câștigă.
De partea noastră stau toate strategiile orașului, cum ar fi PMUD, Planul pentru un Oraș Verde, Contractul Climatic, Master Planul Velo, care recomandă insistent infrastructură pietonală în zona Pieței Revoluției. Lansarea oficială a raportului este prevăzută să aibă loc la ARCUB, cu sprijinul PMB, cu participarea factorilor decizionali din instituție.
Ce înseamnă metoda „The Place Game”
Membrii grupului civic, pe teren, în discuții cu bucureștenii. FOTO: Arhiva personală– Ați folosit o metodă inedită – The Place Game – în consultările publice. Cum a funcționat acest proces și ce ați aflat de la cetățeni?
– Am utilizat metodologia „The Place Game”, din câte știm, în premieră în România pentru consultările publice din Piața Revoluției. Aceasta este un instrument colaborativ de planificare urbană care împuternicește participanții să evalueze calitatea unui spațiu și să propună îmbunătățiri. Metodologia a combinat chestionare individuale cu interviuri de grup, permițând colectarea atât de date calitative, cât și o înțelegere a dinamicilor de grup.
Prin acest proces, am aflat numeroase perspective despre ce îi lipsește Pieței Revoluției și cum și-o imaginează oamenii. Cele mai frecvente dorințe exprimate de cetățeni includ nevoia de mai mult spațiu verde, mai multă umbră, mai multe bănci, cișmele de apă și curățenie.
De asemenea, s-a simțit lipsa unei mai bune valorificări a istoriei locului. Oamenii au confirmat percepția că spațiul este dominat de mașini și au semnalat excesul de locuri de parcare. S-au primit sugestii specifice, cum ar fi mobilier urban dedicat pentru skateri sau un loc de joacă pentru copii.
Opiniile despre monument au fost împărțite, unii dorind chiar desființarea acestuia sau înlocuirea lui cu un altul care să-i reprezinte mai bine pe revoluționari. A fost fascinant pentru noi să vedem cum oamenii au trecut de la a fi utilizatori pasivi la a deveni creatori activi, contribuind cu idei concrete.
– Cum răspunde proiectul nevoilor și dorințelor exprimate de bucureșteni?
– Recomandările propuse, pe termen scurt, mediu și lung, sunt o reflectare a cerințelor formulate de participanți.
De exemplu, dorința pentru mai mult verde și umbră se traduce în propuneri de extindere a spațiilor verzi, plantarea de arbori și arbuști și chiar remineralizarea suprafețelor asfaltate.
Lipsa facilităților de bază este adresată prin propuneri de instalare a mai multor bănci, coșuri de gunoi, iluminat și, crucial, a unei cișmele publice. Nemulțumirea față de parcarea existentă stă la baza propunerii de desființare a locurilor de parcare și redirecționarea angajaților către parcările subterane alternative din zonă (care sunt aproape goale).
De asemenea, se propune o mai bună punere în valoare a istoriei locului, așa cum și-au dorit participanții. Prin toate acestea, proiectul își propune să materializeze dorințele oamenilor și să transforme piața dintr-un spațiu tranzitat într-unul în care oamenii vor să rămână și să interacționeze.
– Ce înseamnă transformarea Pieței Revoluției într-un spațiu verde, civic și cultural – concret, ce vom vedea acolo?
– Concret, vedem o reducere drastică sau chiar eliminarea parcărilor (etapizat, atât locurile administrate de Compania Municipală de Parking, cât și cele folosite de MAI).
Spațiul eliberat poate fi transformat în zone verzi extinse, cu mai mulți arbori și arbuști, contribuind la crearea unei oaze de relaxare și la combaterea efectului de insulă de căldură. Zona va deveni exclusiv pietonală sau cu prioritate clară pentru pietoni și mijloace alternative de transport, în special în weekend-uri, prin integrarea în programul „Străzi Deschise”, ca prim pas.
Piața poate găzdui mai multe evenimente culturale și comunitare, devenind un adevărat „hub cultural” care să încurajeze interacțiunea socială. Vom insista ca semnificația istorică a zonei să fie pusă mai bine în valoare, posibil printr-un concept de muzeu în aer liber, cu informații accesibile tuturor. Propunem, de asemenea, eliminarea publicității de pe fațadele clădirilor pentru a reda coerența vizuală a pieței (zonă deja protejată, dar legislația nu este respectată). Pe termen lung, viziunea include transformarea întregului ansamblu al pieței într-un reper urban, aliniat la standardele europene.
„Un obstacol semnificativ îl reprezintă birocrația și procedurile administrative”
Piața Revoluției. FOTO: Marius Vasile– Care sunt pașii următori pentru implementare?
– Proiectul propune o abordare etapizată pentru implementare:
•Termen scurt (3-6 luni): Integrarea Pieței în programul „Străzi Deschise”, finalizarea cadastrării terenului, negocierea unor prețuri preferențiale pentru parcările subterane pentru angajații din zonă și instalarea de afișaje electronice pentru locuri libere, igienizarea și reabilitarea elementelor urbane existente, instalarea facilităților de bază (coșuri, iluminat, cișmea publică), crearea unei infrastructuri temporare pentru evenimente, interzicerea publicității, și, foarte important, demararea unor consultări publice structurate, la scară largă.
•Termen mediu (1-2 ani): Inițierea unei licitații pentru un studiu de trafic care să evalueze impactul închiderii zonei pentru mașini, și organizarea unui concurs internațional de soluții pentru dezvoltarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) dedicat Pieței Revoluției.
•Termen lung (3-5 ani): Integrarea PUZ-ului în Planul Urbanistic General (PUG) al Bucureștiului, implementarea infrastructurii necesare pentru un „hub cultural” și regenerarea completă a zonei, inclusiv extinderea spațiilor verzi și pietonale. Se ia în considerare chiar propunerea zonei pentru patrimoniul UNESCO.
Obstacole majore anticipate includ reticența inițială a autorităților care pot considera proiectul prea ambițios sau pot crede că publicul se opune schimbărilor. Un alt obstacol semnificativ este birocrația și procedurile administrative care pot duce la întârzieri extreme în implementare. Exemplul proiectului „Coroană Verde pentru Regina Elisabeta”, care a durat 2 ani de la depunere la implementare, ilustrează aceste dificultăți. Nu în ultimul rând, proiectul necesită o investiție considerabilă, pentru care este nevoie de atragerea de fonduri bugetare sau extrabugetare. Depășirea acestor obstacole necesită un dialog deschis, continuu și structurat cu autoritățile și, obligatoriu, înființarea unui grup de lucru dedicat.
– Credeți că acest proiect poate deveni un model replicabil?
– Da, credem că proiectul poate deveni un model replicabil. Există numeroase alte spații subutilizate în București cu potențial de regenerare urbană, iar Grădina Revoluției își propune să seteze un standard de „best practice” pentru regenerare urbană colaborativă care să poată fi reutilizat.
– Ce trebuie să se mai întâmple ca Grădina Revoluției să devină o realitate?
– Cel mai important aspect este asumarea și din partea autorităților publice. Iar asta se poate întâmpla doar dacă bucureștenii încep să ceară acest spațiu public. Proiectul este complex și necesită implicarea tuturor, atât în definirea viziunii, cât și în asigurarea resurselor financiare și implementarea fizică. Este esențială înființarea și funcționarea eficientă a unui grup de lucru dedicat, interdepartamental și transparent, care să coordoneze procesul de implementare și să mențină un dialog constant cu comunitatea.