Moscova afirmă că a perceput o schimbare din partea președintelui ales al SUA, Donald Trump, și a echipei lui în direcția recunoașterii „realităților” de pe teren din Ucraina și consideră că acesta este un semn binevenit, în timp ce se pregătește să studieze planul său pentru încheierea războiului, informează marți Reuters.
Kremlinul a anunțat că este deschis unei întâlniri între președintele Vladimir Putin și Trump, despre care republicanul a declarat luni că va avea loc „foarte repede”.
Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a declarat marți că Moscova este pregătită să studieze ideile lui Trump care țintesc să pună capăt conflictului din Ucraina după ce acesta își va prelua mandatul, pe data de 20 ianuarie.
Lavrov a spus, în cadrul unei conferințe de presă, că Rusia salută faptul că viitoarea administrație de la Washington „a început să menționeze mai des realitățile de pe teren”. Ministrul rus de Externe s-a referit la afirmațiile lui Trump și ale viitorului consilier pentru securitate națională, Mike Waltz.
Waltz a declarat duminică, pentru ABC, că este clar că războiul trebuie să se încheie cumva prin mijloace diplomatice.
El a adăugat: „Nu cred că este realist să spunem că va fi alungat fiecare rus de pe fiecare centimetru de pământ ucrainean, chiar și din Crimeea. Președintele Trump a recunoscut această realitate și cred că a fost un mare pas înainte faptul că întreaga lume recunoaște această realitate. Acum să mergem mai departe”.
Săptămâna trecută, Trump a recunoscut opoziția de lungă durată a Moscovei față de ambiția Ucrainei de a adera la NATO, lucru despre care a spus că ar însemna că „rușii au pe cineva chiar în pragul ușii lor și aș putea înțelege sentimentul lor în legătură cu asta”.
Rusia controlează aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei după aproape trei ani de război și afirmă că orice acord de încheiere a conflictului trebuie să țină cont de acest lucru.
În septembrie 2022, Rusia a proclamat patru regiuni ale Ucrainei (Donețk, Luhansk, Herson, Zaporojie), pe care le controlează doar parțial, ca făcând parte din propriul teritoriu, într-o acțiune condamnată în mod covârșitor de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite drept o „tentativă de anexare ilegală”.
Lavrov a mai declarat marți că Rusia este pregătită să discute garanții de securitate „pentru țara care se numește acum Ucraina”, dar Moscova ar avea nevoie de propriile asigurări că nu poate fi amenințată la granițele sale vestice cu Europa.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, anterior în cursul acestei luni, că garanțiile de securitate pentru Kiev ar fi eficiente numai dacă ar fi oferite de Statele Unite și că o încetare a focului fără astfel de garanții nu ar face decât să ofere Rusiei timp să se reînarmeze.
De asemenea, Zelenski continuă să facă presiuni pentru ca Ucrainei să i se permită să adere la NATO – un lucru pe care Rusia îl respinge categoric și despre care afirmă că a mers la război pentru a-l împiedica. Kievul se teme că ar putea fi forțat să facă concesii serioase în cazul în care Trump retrage sprijinul militar din partea Statelor Unite în urmărirea promisiunii sale, repetată frecvent, de a încheia rapid conflictul.
Lavrov a fost, de asemenea, întrebat în conferința de presă despre comentariul lui Trump de săptămâna trecută, potrivit căruia nu ar exclude utilizarea unor acțiuni militare sau economice pentru a cumpăra Groenlanda.
„În primul rând, trebuie să îi ascultăm pe groenlandezi”, a răspuns șeful diplomației ruse.
Groenlanda este teritoriu autonom danez, dar Lavrov a declarat că insula are dreptul la autodeterminare în cazul în care consideră că Danemarca nu reprezintă interesele poporului său.
Urmăriți cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro