La 18 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România aderă la spațiul Schengen și cu frontierele terestre. Începând cu 1 ianuarie 2025, românii pot călători cu mașina peste hotare fără să mai piardă ore întregi la vamă, pentru controale. Vor exista însă controale aleatorii, „prin sondaj”, în baza unor analize de risc.
- Decizia privind aderarea României și a Bulgariei cu drepturi depline la spațiul Schengen a fost adoptată de Consiliul Justiție și Afaceri Interne al UE în 12 decembrie, la nouă luni de la eliminarea controalelor de frontieră aeriene și maritime și după ani de zile în care accesul a fost blocat de diferite țări, de la Germania și Franța, la Olanda și, în cele din urmă, Austria.
- Austria a acuzat România și Bulgaria că nu fac suficient pentru a-și proteja frontierele externe ale UE. Austriecii s-au plâns că cele două guverne permit migranților care au intrat ilegal în țară să își continue călătoria nestingheriți, iar refugiații ajung cu predilecție în Austria.
- Odată cu aderarea deplină a României și Bulgariei, de la 1 ianuarie 2025, numărul țărilor care fac parte din spațiul Schengen a ajuns la 29.
- Spațiul Schengen este considerat una dintre cele mai importante realizări ale Uniunii Europene. Acesta a început în 1985 ca proiect interguvernamental între cinci țări ale UE – Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – și s-a extins treptat pentru a deveni cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. Acoperă peste 4 milioane de kilometri pătrați, cu o populație de peste 400 de milioane de persoane.
Principalul beneficiu al aderării la zona Shengen îl reprezintă circulația liberă, timpii de așteptare la frontieră fiind complet eliminați. Datele europene arată că până la 3,5 milioane de persoane traversează zilnic o frontieră internă a UE. În practică, libera circulație poate implica drepturi diferite pentru diferite categorii de persoane, de la turiști la familii.
Din spațiul Schengen fac parte următoarele țări: Austria, Bulgaria, Belgia, Cehia, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Regatul Țărilor de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria, Elveția, Islanda, Norvegia și Liechtenstein.
Ce înseamnă aderarea la Schengen și cu frontierele terestre
Începând cu 1 ianuarie 2025, toate controalele de frontieră de la granița cu Ungaria și Bulgaria sunt eliminate.
Călătoriile din România către și dinspre celelalte state membre Schengen vor fi similare unei călătorii în interiorul țării. Acest lucru este valabil pentru toate persoanele, indiferent de cetățenie, și pentru toate categoriile de mijloace de transport.
Toate persoanele se vor putea deplasa către sau dinspre alte state membre ale Spațiului Schengen (cu excepția Ciprului și Irlandei) fără a se mai opri la cabinele de control ale Poliției de Frontieră pentru verificarea documentelor de călătorie.
Persoanele care intenționează să meargă pe teritoriul altui stat trebuie să aibă asupra lor un document de călătorie valabil, respectiv pașaport sau carte de identitate, recomandă reprezentanții Poliției de Frontieră.
Conform practicii existente la nivelul mai multor state membre ale Uniunii Europene, polițiștii de frontieră români vor face „controale aleatorii și nesistematice” pe căile de comunicație de la frontiera internă sau în diverse noduri rutiere, în limita celor 30 de km de la linia de frontieră în interior, care reprezintă zona de competență, împreună cu Poliția, Jandarmeria, Imigrări sau alte structuri.
Poliția de Frontieră spune că aceste controale aleatorii se vor face în baza unei analize de risc sau atunci când există informații cu privire la posibila săvârșire a unor fapte ilegale și vor avea ca scop prevenirea și combaterea faptelor ilegale.
Patrulele mixte vor avea în dotare dispozitive mobile de control pe care va fi instalată aplicația eDAC, cu care vor face aceste verificări. În cazul în care nu există probleme în urma verificărilor, persoana își va putea continua călătoria fără restricții, iar în caz contrar „vor fi aplicate măsurile legale corespunzătoare”.
„Toate controalele sunt aleatorii, nu va mai fi un control total”
Chestorul general de poliție Bogdan Despescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, a explicat ce se va întâmpla de la momentul aderării complete a Româniai la Schengen.
„Toți cetățenii vor circula fără a opri în punctul de frontieră și fără a fi supuși controlului de către Poliția de Frontieră. Colegii noștri, Poliția de Frontieră, Poliția Română, Jandarmeria vor acționa în inelul de 30 de kilometri și în interiorul țării sub o altă modalitate de lucru, aceea care este valabilă astăzi, dacă ne-am deplasat de la București la Cluj.
Toate controalele sunt aleatorii, nu va mai fi un control total. Toate aceste controale sunt prin sondaj, ca urmare a unor analize de risc, pe baza observării directe, aspecte care țin de specificul muncii noastre, nu de a prezenta total aceste documente care astăzi se prezintă”, a declarat Despescu, la Digi24.
Secretarul de stat a afirmat că, „odată cu eliminarea controalelor în punctele de frontieră, cu siguranță nu mai sunt timpi de așteptare”.
El a spus că în zilele următoare se așteaptă „la un trafic mai mare spre Ungaria, având în vedere că foarte mulți români care sunt plecați la muncă în străinătate au revenit în țară în perioada sărbătorilor, iar acum se vor întoarce în acele țări: „Dar de data aceasta nu vor mai aștepta în coadă la Poliția de Frontieră și nu vor mai fi supuși controlului total. Asta înseamnă că vor pleca rapid și pe parcurs, în funcție de evenimentele lunare”.
Punctele de trecere a frontierei unde este eliminat controlul începând cu 1 ianuarie 2025
La frontiera româno-bulgară:
- 11 puncte de trecere a frontierei cu specific rutier: Giurgiu, Vama Veche, Ostrov, Negru Vodă, Lipnița, Dobromir, Bechet, Calafat, Călărași, Zimnicea și Turnu Măgurele
- 3 cu specific feroviar: Giurgiu, Negru Vodă și Calafat
- 7 cu specific portuar: Călărași, Oltenița, Giurgiu, Zimnicea, Turnu Măgurele, Corabia și Bechet
La frontiera româno-ungară:
- 12 puncte de trecere a frontierei cu specific rutier: Nădlac, Nădlac II, Turnu, Vărșand, Salonta, Borș, Borș II, Valea lui Mihai, Săcuieni, Petea, Urziceni și Cenad
- 5 cu specific feroviar: Carei, Curtici, Salonta, Episcopia Bihor și Valea lui Mihai
Pe Dunărea interioară:
- 2 cu specific portuar: Cernavodă și Brăila
În punctele de trecere a frontierei vor putea fi emise în continuare roviniete
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat că în punctele de trecere a frontierei va fi menținut personal pentru eliminarea rovinietelor.
„Aderarea României la spaţiul Schenghen şi cu graniţele terestre va determina schimbări în ceea ce priveşte controlul la frontierele cu statele UE, astfel încât autorităţile române trebuie să elimine orice obstacol care împiedică fluidizarea traficului prin PTF (Punctele de Trecere ale Frontierei) şi implicit elimininarea controlului specific al CNAIR. În consecinţă, CNAIR va desfăşura în ACI (Agenţiile de Control şi Încasare) din PTF cu statele UE (Ungaria si Bulgaria) doar activitate comercială pe sensul de intrare în ţară, respectiv comercializare de roviniete şi emitere AST (Autorizaţii Speciale de Transport) la cerere”, a transmis CNAIR.
În ce condiții vor putea minorii români să călătorească în spațiul Schengen?
Minorii români vor putea călători în spațiul Schengen în condițiile prevăzute de art. 30 din Legea nr. 248/2005, cu aceleași documente ca și până în prezent, în funcție de situația în care se află. Astfel, dacă minorul călătorește însoțit de ambii părinți este nevoie doar de documentul de călătorie (pașaport, carte de identitate).
- Dacă minorul călătorește însoțit doar de un părinte, pe lângă documentul de călătorie valabil, este necesară declarația autentificată a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate.
- Dacă minorul călătorește însoțit de o terță persoană, pe lângă documentul de călătorie valabil, este necesară declarația autentificată a ambilor părinți din care să rezulte acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate.
- Dacă minorul se deplasează la studii/concursuri/tratament medical are nevoie de dovada scopului declarat al călătoriei și de o declarație autentificată prin care unul dintre părinți își dă acordul pentru efectuarea călătoriei.
- Dacă minorul are peste 16 ani și călătorește neînsoțit, pe lângă documentul de călătorie valabil, are nevoie de declarație autentificată a ambilor părinți din care să rezulte acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate.
Declarațiile autentificate se obțin, în țară, de la notarul public și în străinătate de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare.
Atunci când se deplasează la domiciliu, respectiv reședință, minorul trebuie să prezinte doar documentul de călătorie și dovada faptului că se deplasează la domiciliu, respectiv reședință, indiferent dacă este singur sau însoțit.
În lipsa acestor documente, minorului nu i se va permite continuarea călătoriei.
Polițiștii de frontieră pot face verificări aleatorii pentru a constata dacă cetățenii români minori îndeplinesc condițiile de ieșire din România către state Schengen.
Însoțitorii minorilor, alţii decât părinţii sau reprezentantul legal, nu mai sunt obligați să prezinte certificatul de cazier judiciar în format fizic, acesta putând fi consultat electronic de către poliţistul de frontieră.
Dacă polițistul de frontieră constată că însoțitorul minorului a săvârșit anumite infracțiuni grave prevăzute de lege, acestuia nu i se va permite ieșirea din țară cu minorul.
Cum se va putea călători în statele non-Schengen după data de 1 ianuarie 2025?
Condițiile de călătorie în statele din afara spațiului Schengen rămân neschimbate, iar verificarea documentelor se va face la ghișeele Poliției de Frontieră.