Cu o scădere de peste 2,5 de milioane de locuitori, România e în topul țărilor europene, urmată la mare distanță de Polonia (−1,6 milioane) și Bulgaria (−1,3 milioane), arată Eurostat în publicația „Demografia Europei – ediția din 2025”, apărută marți.
Astăzi, în Uniunea Europeană (UE) trăiesc 449 de milioane de persoane, ceea ce reprezintă o creștere anuală de 0,4%, mai notează publicația.
Cele mai populate țări ale UE au fost: Germania (83,4 milioane, 19% din totalul UE), Franța (68,4 milioane, 15%) și Italia (58,9 milioane, 13%).
La polul opus, cele mai puțin populate țări ale UE au fost Malta (563.000 de persoane), Luxemburg (672.000 persoane) și Cipru (934.000 locuitori).
Creșterea populației, scriu autorii publicației, poate fi atribuită în mare măsură creșterii mișcărilor migratorii post-COVID-19 și afluxului de persoane strămutate din Ucraina care au primit statut de protecție temporară în țările UE, ca o consecință a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
În termeni relativi (scăderea populației raportată la numărul de locuitori ai țării), cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Luxemburg (48%), urmat de Malta (41%), Irlanda (33%) și Cipru (29%). Cele mai mari scăderi relative au fost observate în Letonia (−18%), Bulgaria (−17%), Lituania (−15%) și România (−11%).
De asemenea, România (de la 95 la 81 locuitori/km2) și Bulgaria (70-59 locuitori/km2) au înregistrat cele mai mari scăderi ale densității populației în ultimii 20 de ani.
Densitatea populației UE a crescut de la 105 persoane pe km2 la 109. În această perioadă, s-a înregistrat o creștere în 19 dintre țările UE. Cele mai mari creșteri au fost în Malta (de la 1.263 la 1.766 de persoane pe km2) și Luxemburg (de la 175 la 258).
Aproape 14 milioane de cetățeni ai UE locuiesc în altă țară
Cetățenii UE au libertatea de a circula și de a locui în diferite țări ale UE. Cel mai mare grup de cetățeni ai UE care locuiau în alte țări ale UE ca străini la 1 ianuarie 2024 era format din cetățenii români (3,1 milioane sau 22% din cele 13,9 milioane de cetățeni ai UE care locuiau într-o altă țară a UE ca străini), urmați de italieni și polonezi.
În țările UE, 41% din nașteri au loc în afara căsătoriei
Proporția nașterilor în afara căsătoriei în UE a fost de 41,1% în 2023. Cel puțin jumătate din totalul nașterilor vii au avut loc în afara căsătoriei în 8 țări ale UE. Cele mai mari ponderi au fost observate în Bulgaria (59,7%), Portugalia (59,5%) și Franța (58,5%), iar cele mai mici în Grecia (9,7%), urmată de Ungaria (24,4%) și Croația (26,1%).
Proporția nașterilor în afara căsătoriei în UE a crescut treptat de la 35,3% în 2003 la un vârf de 42,2% în 2016 și a fluctuat de atunci, ajungând la 40,0% în 2023. Comparând 2023 (sau cel mai recent an disponibil) cu 2003, ponderea nașterilor în afara căsătoriei a crescut în 23 de țări ale UE și a scăzut în 4.
Cea mai mare creștere a fost observată în Portugalia (+32,6 puncte procentuale, de la 26,9% la 59,5%), iar cea mai mare scădere în Ungaria (−7,9 puncte procentuale, de la 32,3% la 24,4%).
Vârsta mediană a populației din UE: 44,7 ani
O altă modalitate de a analiza îmbătrânirea societății în UE este prin analizarea vârstei populației. Vârsta mediană (cea care împarte populația în două jumătăți) a crescut cu 5,4 ani, de la 39,3 ani în 2004 la 44,7 ani în 2024 (la 1 ianuarie).
Printre țările UE, cea mai mare vârstă mediană la 1 ianuarie 2024 a fost observată în Italia (48,7 ani), urmată de Bulgaria și Portugalia (fiecare cu 47,1 ani) și Grecia (46,9 ani), în timp ce cele mai mici au fost înregistrate în Irlanda (39,4 ani), Luxemburg (39,7 ani), Malta (39,8 ani) și Cipru (40,6 ani).
În perioada 2004-2024, vârsta mediană a crescut cel mai mult în România (8,4 ani) și Portugalia (8,3 ani) și cel mai puțin în Suedia (1,1) și Luxemburg (1,8).