Pacient în stare critică, salvat prin cardiologie intervențională la Spitalul Premiere Timișoara: „Dacă înainte de intervenție orice efort, cât de mic, mă lăsa fără aer, după ce am primit cele 4 stenturi eram deja un alt om” - HotNews.ro

Cardiologia intervențională este o metodă de tratament minim invaziv, care s-a dezvoltat enorm în ultimii ani și este capabilă să rezolve afecțiuni cardiovasculare care pun în pericol viața pacienților. D.T., un bărbat de 64 de ani, cu patologie vasculară complexă, care implica riscuri majore de funcționare a inimii și a creierului, a fost salvat printr-o intervenție minim invazivă de stentare. Și nu doar că a fost salvat, dar a și revenit la o viață normală într-un timp foarte scurt. Dr. Bogdan Mut, medic primar cardiolog, specializat în cardiologie intervențională în cadrul Spitalului Premiere, parte din Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, cel care a făcut posibilă operațiile salvatoare, explică avantajele acestei metode de tratament.

Simplu spus, prin cardiologie intervențională se poate restabili fluxul sanguin normal către inimă și creier, cu condiția ca boala vasculară să fie depistată la timp, iar pacientul să primească tratamentul de care are nevoie. Însă lucrul acesta nu este întotdeauna ușor, după cum avea să constate și pacientul în vârstă de 64 de ani. 

Căutarea medicului potrivit și tratamentul care i-a redat sănătatea inimii

În primăvara acestui an, povestește el, a ajuns de două ori, în urgență, la spital. Era într-o stare de sănătate degradată, nu putea să respire normal și obosea la cel mai mic efort. După fiecare consult, era trimis la pneumologie, deși problema sa era de natură cardiacă: „Nu vreau să spun prea multe despre această experiență. A fost tristă pentru mine. Nu știu ce s-ar fi întâmplat dacă nu aș fi avut determinarea de a găsi singur o soluție.”

Așa că pacientul s-a adresat medicului de familie cu rugămintea de a-l ajuta să-și facă o coronarografie. A făcut-o la Oradea, iar cardiologul de acolo i-a spus clar că este într-o situație critică. Investigația medicală pusese în evidență un infarct miocardic în antecedente și o boală coronariană multivasculară avansată. Practic, avea o ateroscleroză dezvoltată în timp, ca urmare a diabetului de care suferea și a tensiunii arteriale crescute. Boala afectase cele mai importante artere din corp – coronare și carotide, care vascularizează inima și creierul – și care acum erau aproape înfundate. Avea nevoie cât mai repede de ajutor medical. „Am avut noroc pentru că am ajuns la Spitalul Premiere din Timișoara și la dr. Bogdan Mut, dar și pentru că am ales conștient ce am de făcut”, mai spune pacientul.

Întâlnirea cu dr. Bogdan Mut

Investigațiile amănunțite efectuate la Spitalul Premiere au arătat o suferință cardiacă majoră. Inima nici nu putea primi suficient sânge, nici nu putea pompa, funcționa doar pe jumătate, ceea ce provoca oboseală și dificultăți majore de respirație pentru pacient. „În iunie și iulie 2024, dr. Bogdan Mut mi-a montat patru stenturi la inimă. Au fost două intervenții în decurs de o lună. Practic mi-a repus în funcțiune inima. Atunci am aflat că trecusem printr-un infarct de miocard, pentru care deși am ajuns la spital, nu am fost tratat”, a adăugat bărbatul.

În termeni medicali, pentru a-i restabili fluxul sanguin normal către inimă, pacientului de 64 de ani i s-a făcut o angioplastie coronariană percutană transluminală cu implant de stent farmacologic activ, la nivelul arterei ascendente anterioare. Această procedură, explică dr. Bogdan Mut, constă în introducerea unui balon și a unui stent în arterele coronare care sunt blocate sau îngustate, folosind o tehnică minim invazivă: „Stentul farmacologic activ este un tub minuscul acoperit cu medicamente care ajută la prevenirea reîngustării arterei după procedură, și a fost plasat la nivelul arterei coronare stângi, ce alimentează o parte mare a mușchiului cardiac. La a doua intervenție s-a realizat o triplă stentare la nivelul arterei coronare drepte și arterei descendente posterioare, pentru a trata multiple segmente cu blocaje sau îngustări, ceea ce a restabilit fluxul de sânge către mușchiul inimii”.

În urma intervențiilor, starea de sănătate a pacientului s-a ameliorat rapid. Funcția sistolică a inimii a fost recuperată până aproape de valorile normale fiziologice, oboseala și respirația dificilă s-au redus considerabil, dar, cel mai important a fost faptul că riscul de infarct miocardic a fost eliminat.

„Dacă înainte de intervenție orice efort, cât de mic, mă lăsa fără aer, după ce am primit cele 4 stenturi eram deja un alt om. Este incredibil de bine să poți să respiri fără să ai încontinuu sentimentul că aerul nu-ți ajunge și riști în orice moment să te sufoci, pentru că eu așa eram! Este minunat să primești îngrijire din partea unui medic atent, devotat și atât de riguros în ceea ce face. Am avut un sentiment de liniște și deplină încredere, și am acceptat toate soluțiile terapeutice pe care doctorul Mut le-a propus”, descrie pacientul starea sa post-intervenție.

Cum a scăpat de riscul de AVC

Pacientul nu scăpase, însă, de toate problemele. Dacă riscul de atac de cord nu mai exista, riscul de atac vascular-cerebral era încă prezent din pricina stenozei carotidiene – o cauză majoră a accidentelor vasculare-cerebrale.

„Pacientul avea un risc uriaș de accident vascular cerebral, dat fiind faptul că trei dintre cele patru artere care vascularizează creierul erau înfundate. Toată vascularizația cerebrală se realiza printr-o singură arteră, din cele patru anatomice. Două dintre ele erau sever înfundate, iar a treia era la limită”, explică dr. Mut.

Singura opțiune, adaugă specialistul, era stentarea a două dintre artere – artera carotidă internă stângă și artera subclavie stângă – astfel încât vascularizarea cerebrală să fie readusă la un nivel optim. „I-am explicat pacientului care sunt opțiunile, dar și care sunt riscurile și, ulterior, am procedat la realizarea intervenției, care a fost cu adevărat una complicată”, apreciază cardiologul intervenționist.

Procedura a avut loc cu anestezie locală și a constat în introducerea unui cateter printr-o incizie de doi milimetri în artera femurală, situată în zona inghinală. Prin imagistică radiologică (fluoroscopie) cateterul este ghidat până ajunge la locul unde artera este îngustată. În acel loc este plasat, fixat și extins stentul, restabilindu-se astfel fluxul normal de sânge către creier. Pacientul este monitorizat într-o unitate de terapie intensivă după procedură, pentru a preveni eventualele complicații. Cel mai mare risc al unei astfel de intervenții este acela că un fragment de placă aterosclerotică se poate desprinde de pe vas și provoca un accident vascular-cerebral. Efectuată cu finețe și precizie, intervenția a fost una sigură, un astfel de risc fiind eliminat.

„Nu am avut nicio secundă de ezitare, atunci când domnul doctor mi-a spus care este procedura pentru stenturile pe care trebuie să le pună pentru creier. Și mi-a explicat cu toate amănuntele, inclusiv riscurile. Nu mi-a fost teamă. Am lucrat ca electrician de înaltă tensiune, în condiții de câmp de inducție magnetică intens, conștient că o singură greșeală m-ar putea costa viața. La priză, în casă, avem 220 de volți, eu lucram cu tensiuni de 40.000 de volți. De aici am învățat că trebuie să-ți asumi deciziile pe care le iei și să fii curajos. Așa că mi-am spus că dacă intervenția trebuie făcută, o facem! Am avut șansa extraordinară de a avea un medic minunat, dăruit cu totul pacientului și profesiei. Un om cu har!”, consideră pacientul.

Și după această intervenție, s-a recuperat bine și repede, iar controlul medical efectuat pe 15 octombrie a arătat că inima s-a recuperat în cea mai mare măsură după infarctul de miocard netratat, iar vascularizarea cerebrală este în limite normale.

„Mă simt bine. Comparativ cu starea deplorabilă pe care o aveam în aprilie 2024, acum sunt incredibil de bine. Glumesc cu copiii mei și le spun că sunt RoboCop, cu cele șase stenturi pe care le am. Dar la fel ca RoboCop sunt viu, ceea ce este exclusiv meritul doctorului Mut”, conchide pacientul.

„Tratăm cazuri compleze care asociază multe boli”

Pe lângă proceduri minim invazive frecvente, dedicate arterelor care irigă inima și creierul, în laboratorul de angiografie și cateterism cardiac, dr. Bogdan Mut împreună cu echipa sa efectuează și intervenții care vizează patologia aritmică, respectiv implanturi de dispozitive cardiace, stimulatoare și defibrilatoare.

„Acestea sunt dispozitive extrem de avansate și, mai mult, dispozitivele pe care le folosim aici sunt chiar ultimele generații de aparate. Sunt aparate destinate să mențină ritmul cardiac normal la pacienții care au fie bradicardie, adică pacienți la care pulsul devine foarte lent în urma altor afecțiuni cardiace, fie la pacienții cu risc de moarte subită“, a explicat dr. Mut.

În cazul intervențiilor minim invazive, nu numai perioada de recuperare este una simplă și rapidă, ci și pregătirea anterioară acestui tip de intervenții.

De cele mai multe ori, pacientul se internează în dimineața efectuării procedurii, după care urmează efectuarea analizelor de sânge, consultul cardiologic, precum și câteva investigații neinvazive – respectiv electrocardiogramă și ecocardiografie. Pacientul este dus apoi în sala de intervenție unde procedura are loc sub anestezie locală. Intervenția nu este dureroasă, pacientul este treaz și poate vedea și discuta în timp real cu medicii.

Chiar dacă vârsta la care apar bolile cardiovasculare a scăzut mult în ultimii ani, dr. Bogdan Mut și echipa sa de la Spitalul Premiere tratează mai ales patologii complexe: „Specificul spitalului nostru este cel al unui spital în care tratăm, în primul rând, pacienți cu boli cronice. De regulă, avem pacienți cu vârste înaintate, chiar și de 90 de ani, ne ocupăm de cazuri complexe care, de multe ori, nu sunt abordate în alte spitale. Iar aceste cazuri complexe, de regulă, asociază mai multe boli “, conchide medicul.

Articol susținut de Regina Maria