Aflat sub strictă supraveghere judiciară în Franța după ce a fost arestat anul trecut, Pavel Durov a făcut în ultimele luni gesturi de bunăvoință față de autoritățile franceze. Acum, spun oficialii francezi pentru Politico, a trecut brusc la ofensivă, acuzând serviciile secrete că se amestecă în alegerile din România. Acuzația a fost preluată de Rusia, și apoi de George Simion, liderul AUR, care a contestat alegerile.
Fondatorul Telegram Pavel Durov a devenit în mod neașteptat un actor în dezbaterea pe tema alegerilor din România cu două mesaje care au generat reacții rapide la Paris.
Duminică, Durov a apelat la rețelele sociale pentru a acuza guvernul Franței, și apoi în mod explicit pe Nicolas Lerner, șeful Direcției Generale pentru Securitate Externă (DGSE), că l-au presat să „reducă la tăcere vocile conservatoare” de pe platforma sa din România înainte de alegerile din țară, adăugând că a refuzat solicitarea.
Nu doar Ministerul de Externe francez a respins acuzațiile. Chiar DGSE a avut o intervenție rară în spațiul public, potrivit Le Monde, pentru a „respinge cu fermitate acuzațiile potrivit cărora au fost formulate cereri de interzicere a conturilor legate de orice proces electoral”.
Potrivit unui oficial guvernamental intervievat de Politico, acuzația lui Durov ar putea fi legată de nemulțumirea crescândă a lui Durov cu privire la procedurile judiciare derulate împotriva sa în Franța.
Acuzat că a permis activități ilegale pe platforma sa de mesagerie, el este supus unei supravegheri judiciare stricte și nu poate părăsi țara fără acordul instanțelor.
Pe 12 mai, lui Durov i s-a refuzat permisiunea de a călători în Statele Unite, unde fondatorul Telegram intenționa să „negocieze cu fonduri de investiții pentru compania sa”, a declarat pentru Politico parchetul din Paris.
În orice caz, acuzațiile lui Durov au fost preluate rapid de Moscova și de liderul și candidatul AUR la alegerile prezidențiale din România, George Simion, care a folosit argumentul pentru a anunța contestarea scrutinului.
Durov s-a declarat ulterior gata să vină în România să depună mărturie.
Durov la Paris
Francofil, antreprenorul dobândise cetățenia franceză în 2021 printr-o procedură excepțională, la cererea lui Emmanuel Macron.
De la arestarea sa pe aeroportul Le Bourget, în august anul trecut, el a rămas discret.
În ultimele luni, Durov a profitat de prezența sa în Franța pentru a se întâlni cu membri ai comunității sale cripto, în timp ce partenera sa și-a făcut apariția la Festivalul de Film de la Cannes săptămâna trecută.
Compania lui Durov, care a fost criticată de autoritățile din mai multe țări – inclusiv Franța – pentru că nu a răspuns solicitărilor judiciare, a început să răspundă solicitărilor serviciilor după arestarea sa, a declarat o sursă guvernamentală pentru Politico la începutul anului.
Din acest motiv, autoritățile au reușit să facă progrese în cazurile pendinte în lupta împotriva conținutului terorist și a pornografiei infantile.
La sfârșitul lunii martie, în timpul unei întâlniri cu mai multe cabinete ministeriale pe tema criptării, Telegram chiar a trimis pentru prima dată un reprezentant la discuții.
Cu toate acestea, participarea sa a fost neconcludentă: a sosit târziu și nu vorbea franceza, potrivit mai multor participanți intervievați de Politico.
„Nu este ceva ce am anticipat”
Câteva săptămâni mai târziu, Pavel Durov a dat în cele din urmă o lovitură autorităților franceze, amenințând că va retrage Telegram de pe piața franceză în cazul în care guvernul va crea un backdoor pentru a accesa conținutul ilegal al serviciului său de mesagerie.
„Telegram preferă să părăsească o piață decât să submineze criptarea cu backdoors și să încalce drepturile fundamentale ale omului”, a scris el pe X în aprilie.
În ciuda acestui avertisment inițial, ofensiva lui Pavel Durov în timpul alegerilor prezidențiale din România a luat prin surprindere serviciile franceze.
„Nu este ceva ce am anticipat”, a recunoscut un oficial guvernamental francez, pentru Politico. „Părea să fie un mesaj destul de determinat, răspândit pe mai multe canale, cu o formă de tachinare”, a continuat acesta.
În timp ce guvernul a emis o dezmințire aproape imediat, DGSE însăși nu a reacționat până a doua zi, declarând că a fost „obligată, în mai multe rânduri în ultimii ani, să intre în contact direct cu Pavel Durov pentru a-i reaminti responsabilitățile sale în ceea ce privește prevenirea amenințărilor teroriste și de pornografie infantilă”.
Deși DGSE „respinge în mod oficial acuzațiile” și, în special, „cererile de intervenție de natură politică”, serviciul nu a negat în mod oficial întâlnirea cu Durov.
Tot mai grăbite în ultimele luni să publice dezmințiri pe rețelele de socializare, autoritățile franceze au din ce în ce mai mult de-a face cu personalități care beneficiază de comunități puternice de urmăritori, precum Pavel Durov și Elon Musk.
„Statul este în dificultate, deoarece nu are aceeași putere de influență”, a recunoscut sursa guvernamentală citată, care a spus că se teme că fondatorul Telegram va reveni cu noi acuzații.
Rusia a preluat rapid acuzațiile lui Durov
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a vorbit despre acuzațiile lui Durov, într-o declarație în care a calificat alegerile din România drept „cel puțin ciudate”.
Comentând afirmația lui Durov, Dmitri Peskov a declarat că nu este o noutate faptul că state europene precum Franța, Marea Britanie și Germania intervin în afacerile altor țări.
Și purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a comentat acuzația lui Pavel Durov.
„Nu mai este vorba doar despre încălcarea grosolană a libertății de exprimare și a drepturilor omului în Franța. Această acuzație este mult mai gravă: este vorba despre interferența directă în afacerile interne ale unui stat suveran și manipularea unui mecanism democratic fundamental – alegerile”, a declarat ea pentru cotidianul Izvestia.