Nicușor Dan s-a întâlnit joi la București cu disidentul rus Vladimir Kara-Murza, pe care Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei a încercat să îl otrăvească de două ori. Informația a fost dezvăluită chiar de Kara-Murza.
„Onorat să mă întâlnesc cu Președintele ales Nicușor Dan, care l-a învins pe candidatul pro-Putin la votul de săptămâna trecută”, a scris Kara-Murza pe pagina sa de Facebook, distribuind o fotografie în care dă mâna cu Dan.
„Rusia și România sunt vecine la Marea Neagră – și este important să privim înainte înspre o eră diferită în care cooperarea va fi posibilă”, a adăugat el într-o postare în care a anunțat că se află la București.
Întrebat în timpul unui interviu acordat mai devreme în cursul zilei dacă președintele rus are un motiv special să pună ochii pe România, Kara Murza a spus:
„Suntem practic vecini. Adică, în perioada sovietică, aveam o graniță comună. Suntem încă vecini la Marea Neagră. Suntem amândoi națiuni riverane Mării Negre, voi în România și noi în Rusia. Fiecare țară care face parte din NATO, fiecare țară care face parte din Uniunea Europeană, devine automat o țintă”.
„Când Putin pune ochii pe o țară, lucrează și cu localnicii. Altfel nu se poate”, a adăugat Kara-Murza în interviul acordat Digi24.
Cine este Vladimir Kara-Murza
Istoric ca educație, el a avertizat în mod repetat liderii occidentali să nu stea „liniștiți” cu privire la Putin, comparându-l pe liderul de la Kremlin cu dictatorul italian fascist Benito Mussolini. Kara-Murza a jucat un rol esențial în a convinge Congresul SUA să adopte sancțiuni împotriva oligarhilor ruși, mare parte dintre ei apropiați ai lui Putin.
Kara-Murza a fost internat în stare gravă în 2015 și 2017, în urma unor tentative de otrăvire în timp ce se afla în Rusia. A suferit diferite afecțiuni și a fost nevoie de terapie ca să poată merge pe propriile picioare.
Autoritățile americane au investigat bolile de care a suferit, confirmând că e vorba de otrăviri intenționate, au arătat documentele Departamentului de Justiție, scrie Europa Liberă.
Kara-Murza a continuat să încurajeze Statele Unite să crească numărul de ruși care fac obiectul sancțiunilor, sugerând ca acestea să vizeze rușii corupți „fără a ține cont de rang sau influență.”
Cu o lună înainte de cea de-a doua otrăvire a lui Kara-Murza, în februarie 2017, președintele de atunci Barack Obama a impus sancțiuni lui Aleksandr Bastrikin, prietenul lui Putin, care, a jucat un rol major în represiunea opoziției ruse.
Disidentul rus a fost condamnat la 25 de ani de închisoare
În aprilie 2023, un tribunal din Moscova l-a condamnat pe Kara-Murza la 25 de ani de închisoare, cea mai mare pedeapsă dată unui oponent politic al lui Vladimir Putin, pentru răspândirea de „informații false” despre armata rusă.
„Mă învinovăţesc doar pentru un singur lucru”, a spus în fața instanței disidentul rus pe care Amnesty International l-a desemnat „prizonier al conștiinței”.
„Nu am reușit să-i conving suficient pe compatrioții și politicienii mei din țările democratice de pericolul pe care îl prezintă actualul regim de la Kremlin pentru Rusia și pentru lume”, a explicat Kara-Murza, acum în vârstă de 43 de ani.
Vadim Prohorov, avocatul său, declara la momentul respectiv că el suferă de polineuropatie şi patologie neuromusculară, consecinţe ale celor două otrăviri.
Kara-Murza a fost eliberat într-un schimb de prizonieri anul trecut
Serviciul Penitenciar al Rusiei a declarat la sfârșitul lunii iulie a anului trecut că Vladimir Kara-Murza a fost transferat din colonia penală IK-16 din Omsk unde își executa pedeapsa către o altă destinaţie, dar nu a precizat unde. Serviciul de Penitenciare al Rusiei nu oferă informații despre transferurile de prizonieri între închisori, perioadă în care nici membrii familiilor lor nu știu unde ei se află.
Mai mulţi disidenţi ruşi şi persoane condamnate pentru opoziţia lor faţă de războiul Moscovei în Ucraina „au dispărut” din închisorile ruseşti în vara anului trecut, la fel ca Alexei Navalnîi în decembrie 2023, cu două luni înainte de moartea sa.
Deși dispariția lui Kara-Murza a provocat unele îngrijorări, activiştii pentru drepturile omului au considerat la momentul respectiv că aceasta este un posibil semn că un schimb de deţinuţi între Moscova şi Occident ar putea fi aproape.
Pe 1 august 2024, Kara-Murza a fost unul dintre cei 16 deținuți aflați în Rusia care au fost grațiați și eliberați în cadrul unui schimb de prizonieri cu Occidentul.
Kara-Murza și ceilalți au fost transportați cu avionul la Aeroportul Esenboğa din Ankara, Turcia, unde au fost schimbați cu opt ruși care fuseseră încarcerați în mai multe țări occidentale.
David Lammy, ministrul britanic al Afacerilor Externe, a salutat eliberarea lui Kara-Murza, afirmând că acesta fusese „închis în condiții care îi puneau viața în pericol, pentru că a avut curajul să spună adevărul despre războiul din Ucraina”.