Vicepreședintele Parlamentului European Nicu Ștefănuță a cerut Comisiei Europene explicații în cazul deciziei Meta de a renunța la verificarea conținutului și de a recomanda mai mult conținut politic în Statele Unite. Europarlamentarul independent a solicitat clarificări privind modul în care decizia poate afecta și Uniunea Europeană.
Nicu Ștefănuță a cerut Comisiei Europene, printr-o interpelare, să clarifice și aplicarea unei astfel de decizii având în vedere legislația europeană, „într-un context mai larg de reglementare a dezinformării”, conform unui comunicat de presă.
„Am văzut cu toții consecințele grave ale dezinformării, mai ales în contextul alegerilor prezidențiale din România. Este timpul ca platformele online să devină mai responsabile cu privire la conținutul afișat, iar Uniunea Europeană să devină mai fermă în sancționarea acestora, dacă se constată că legislația europeană nu este respectată”, a suținut Nicu Ștefănuță.
Comisia Europeană se află în proces de a transforma Codul de bune practici privind dezinformarea, adoptat în 2018 și care are, în prezent, nu este obligatoriu, într-un set formal de reguli care să funcționeze sub Digital Services Act. El este semnat de 44 de companii, inclusiv Google, Meta și TikTok și stabilește o gamă largă de angajamente și măsuri voluntare pentru a contracara dezinformarea online, cum ar fi transparența publicității politice și cooperarea în timpul alegerilor.
„Dacă Meta va adopta aceeași abordare în UE, va respecta în continuare Codul de bune practici privind dezinformarea, având în vedere că este semnatară a acestui Cod?”, a întrebat Ștefănuță Comisia Europeană.
El a chestionat și înlocuirea verificării faptelor cu note ale comunității, întrebând dacă „ar putea reprezenta o măsură suficientă pentru atenuarea dezinformării, fără a prezenta riscuri pentru procesele democratice, discursul civic, procesele electorale sau securitatea publică, având în vedere impactul limitat al acestora”.
Mark Zuckerberg va reduce „drastic” cenzura pe platformele Meta
Fondatorul Meta, Mark Zuckerberg, a anunțat, săptămâna trecută, că va renunța la funcția de factchecking (verificare a faptelor), va reduce cenzura și va recomanda mai mult conținut politic pe platformele sale, Facebook, Instagram și Threads.
El a promis să acorde prioritate libertății de exprimare în urma revenirii lui Donald Trump la Casa Albă și a declarat că, începând din SUA, factchecking-ul va fi înlocuit de community notes, similare cu cele folosite de platforma X, bazate pe utilizatori care adaugă avertismente și context la postările controversate.
Zuckerberg a declarat că „verificatorii de fapte ai Meta au fost prea părtinitori din punct de vedere politic și au distrus mai multă încredere decât au creat”.
Într-o declarație amplă, Zuckerberg a declarat că Meta va „renunța la o serie de restricții pe tema unor subiecte precum imigrația și genul, care sunt pur și simplu în afara discursului principal” și „va colabora cu președintele Trump pentru a răspunde guvernelor din întreaga lume care vizează companiile americane și fac presiuni pentru a cenzura mai mult”.
El a spus despre Europa că este un loc cu „un număr tot mai mare de legi care instituționalizează cenzura și îngreunează construirea oricărui lucru inovator”.