Inflația a rămas la 5,1% în decembrie, potrivit datelor transmise marți de Institutul Național de Statistică, după ce în decembrie serviciile s-au scumpit cu peste 7% iar alimentele cu 5,09% (în decembrie 2024 față de decembrie 2023). Oamenii urăsc inflația, pe care o percep fiecare în felul lui, în funcție de ceea ce consumă mai des. Ei constată că lună de lună plătesc tot mai mult pe alimente sau pe servicii și nu pricep când mai iese câte un oficial din BNR să le explice de fapt că inflația e în scădere. Ce, adică ei nu văd că totul se scumpește?
Activitățile de curierat, margarina, detergenții, fructele proaspete și articolele de igienă au condus topul celor mai consistente scumpiri, potrivit INS
Statistica ne spune de pildă că prețul alimentelor în decembrie 2024 a fost mai mare decât în decembrie 2023 cu 5,1%. Dar oamenii nu-și mai amintesc cât era un ou în 3 decembrie 2023. Memoria lor pe termen scurt le spune că ieri au plătit mai mult decât luna trecută, adică prețurile cresc.
Iar confirmarea electorală a acestor constatări a venit în valuri în întreaga lume în cursul anului 2024, partidele aflate la guvernare fiind sancționate la urne pe fondul sărăciei în creștere.
Oamenii supraestimează inflația
Oamenii tind să creadă că inflația a fost mai mare decât sugerează statisticile oficiale. În SUA, consumatorii percep inflația ca fiind cu aproape 1 punct procentual mai mare decât estimările oficiale, scrie Financial Times.
Dar indicii mai bune sunt cele din sondajul Comisiei Europene pentru consumatori.
BCE monitorizat percepțiile asupra inflației din 2004, după o perioadă dificilă în primii ani ai monedei unice. Oamenii erau convinși că firmele au folosit trecerea la euro pentru a crește prețurile. Oamenii din țările zonei euro cred (în mod greșit, desigur) că prețurile cresc în medie cu 4,9 puncte procentuale mai mult decât în realitate.
6 lucruri de știut despre cum percepem inflația
1. Potrivit unor sondaje, oamenii acorda o atentie mai mare preturilor care cresc decat celor care scad. Iar majorarile de preturi ne raman, de asemenea, mai mult timp in memorie.
2. Cheltuielile frecvente sunt mai puternic percepute. E vorba de prețurile la benzina, paine, biletele de transport in comun.
3. Cheltuielile cu cardul sunt mai putin percepute.
4. Inflatia „personala” contează! Exemplu: daca preturile benzinei cresc mai mult decat preturile altor bunuri si servicii, persoanele care folosesc frecvent autoturismul propriu pot „simti” o rata a inflatiei care este mai mare decat cei care merg cu transportul în comun.
5. Ratele inflatiei sunt anuale, dar memoria noastra pastreaza informatii mult mai indepartate. In formarea perceptiilor personale, populatia are in vedere preturile din anii anteriori. Pe parcursul unei lungi perioade, tendinta preturilor este de a creste substantial, chiar si atunci cand se inregistreaza o rata anuala a inflatiei scazuta. De exemplu, daca ritmul anual de crestere a IPC este de 2%, dupa 10 ani nivelul general al preturilor va fi crescut cu peste 20%.
6. Variatii ale preturilor comparativ cu variatii ale nivelului de calitate – de cele mai multe ori credem ca variatiile pretului unui produs inseamna inflatie. Exemplu: este posibil ca preturile autoturismelor sa fi crescut, dar noile modele includ, cel mai adesea, in versiunea standard echipamente care, anterior, erau vandute ca optiuni suplimentare (cum ar fi sistemele de navigare prin satelit, sistemul de aer conditionat sau airbag-urile). In astfel de cazuri, cresterea preturilor se datoreaza in parte unei cresteri a calitatii, si nu doar inflatiei. Daca preturile autoturismelor au crescut, sa zicem, in medie cu 5%, dar cresterea calitatii reprezinta doar 1%, atunci IAPC va indica o crestere de 4% pentru preturile la acest produs.
Cercetările efectuate de Oleg Korenok, David Munro și Jiayi Chen au încercat să cuantifice într-un studiu făcut pe 27 de state (din păcate nu și pentru România) punctele critice de la care oamenii încep să acorde atenție inflației. Ei constată că atunci când inflația crește, există „praguri de atenție” de la care internetul se încinge în multe țări. Iar asta se întâmplă în jurul unei inflații de 3%.