Episod de la Viena: deși de la nivelul Guvernului și chiar al instituțiilor financiare internaționale se dau asigurări că totul e ok în economie, investitorii străini sunt extrem de îngrijorați și profită de fiecare ocazie în care se întâlnesc cu bancheri români pentru a le cere detalii legate de seriozitatea cu care România își va respecta angajamentele.
- Cum văd România investitorii străini, cei care dețin o parte din datoria țării. Întrebările pe care le transmit oficialilor români de câte ori au ocazia să-i întâlnească
În aceste zile, are loc la Viena conferința Euromoney, în care 1.700 de bancheri (comerciali și centrali), oficialități guvernamentale și paneuropene se reunesc pentru a discuta despre economiile din regiune. Discuțiile centrate pe România se poartă nu doar în sălile de conferințe de la Hilton, ci și pe holuri și în cadrul întâlnirilor private.
Reporterul HotNews a participat la o serie de conferințe și a stat apoi de vorbă atât cu investitori străini, cât și cu bancheri români care au avut întâlniri cu fonduri străine de investiții, pentru a afla care e percepția lor despre România acestui an.
„Investitorii străini sunt îngrijorați că România va încerca să-i ducă cu zăhărelul”
„Ieri am avut o cină privată cu circa 40 de investitori, iar azi o alta cu circa 80 de investitori străini. Toți sunt îngrijorați că, deși a promis marea cu sarea, România va încerca să-i ducă cu zăhărelul”, spune un important bancher local, sub condiția anonimatului.
Încrederea în România e la pământ după ce membrii Coaliției nu reușesc să se pună de acord cu un calendar al indexării pensiilor. „Deja schimbarea perspectivei la negativă din decembrie trecut a agenției Fitch a fost un fel de prosop aruncat în arenă, care i-a făcut pe investitorii străini să devină mai nervoși. E foarte greu să-i convingem că lucrurile stau în realitate mai bine”, explică bancherul citat.
La o întâlnire de peste o oră cu economiștii șefi ai celor 6 țări în care UniCredit are subsidiare, singurele întrebări din sală erau cele pentru reprezentanta României, senior economistul Anca Negrescu. „În întâlnirea anterioară s-a spus că necesarul de refinanţare va ajunge la 50 de miliarde (euro-n.n.) în cursul anului 2025. România iese în evidență ca țara cu cea mai mare pondere a obligațiunilor suverane în bilanțul sistemului bancar. Veți reuși ca sistem (bancar-n.red) să gestionați această finanțare?”, întreabă un participant din sală.
„Avem un consum ridicat, dar noi nu stimulăm propriile companii pentru a capta acest consum, ci practic, stimulăm producția externă, prin importuri”
„Am putea să ne gândim la o înrăutățire a aversiunii la risc în ceea ce privește România, dacă balanța comercială își va menține actualul deficit (care a depășit 30 de miliarde de euro- n.red)? Cum ar putea România să-și re-echilibreze balanța comercială?”, a fost o altă întrebare.
Anca Negrescu a admis că da, balanța comercială e o problemă delicată. „Suntem din ce în ce mai dependenți de împrumuturile externe. Trebuie să ajustăm deficitul fiscal, pentru că aceasta este rădăcina problemei. Avem un consum ridicat, dar noi nu stimulăm propriile companii pentru a capta cumva acest consum, ci practic, noi stimulăm producția externă, prin importuri. Iar contextul extern nu ne ajută pentru că și aceste exporturi au fost în scădere”, a explicat senior economistul UniCredit.
Ea a explicat că, atât timp cât România oferă compensații corespunzătoare la împrumuturile pe care le face, va găsi fonduri care să le acopere. Dar dacă agențiile de rating vor reduce scorul României, acest lucru va aduce mari dificultăți în a ne finanța. „Depinde de ce va prezenta Guvernul ca proiect de buget pentru acest an și cât de credibilă va fi propunerea pe care o va face. Nu mai este loc de greșeli, asta e clar. În plus, trebuie să ne respectăm angajamentele!”, a mai spus economistul citat.
Polonia și România sunt țările care s-au bucurat de cele mai multe intrări de capital strain. Dar tot ele sunt și cele mai expuse la o potențială inversare a acestor fluxuri
Pe piața datoriilor, deficitele fiscale mari au făcut ca unele guverne să-și creeze „perne” de lichiditate semnificative, cum e cazul Cehiei și Slovaciei. Dar alte state s-au bucurat că valuta intra în țară aproape de la sine. „Turcia, Polonia și România au fost țările care s-au bucurat de cele mai multe intrări de capital străin”, spune șeful departamentului de strategie valutară al uneia dintre cele mai mari bănci europene.
„Dar aceste țări sunt și cele mai expuse la o potențială inversare a fluxurilor de capital, dacă condițiile de finanțare se înăspresc și mai mult”, avertizează ea, adăugând că în țările expuse riscului politic „precum România, Ungaria, Polonia, spațiul pentru reduceri de dobândă al băncilor centrale va fi mult mai mic”.
„În România, leul pare să fie cea mai supraevaluată monedă din regiune, având în vedere ambiția BNR de a menține moneda locală stabilă în ultimii doi ani, din motive politice înaintea alegerilor. Acest lucru a condus deja la o erodare semnificativă a competitivității, ceea ce mai devreme sau, acest lucru trebuie compensat. Credem că, după alegeri, probabil va sosi vremea unei deprecieri mai mari” mai spune strategistul.
„Creșterile de taxe nu vor putea fi evitate. Cheltuielile nediscreționare, adică asistența socială și celelalte se ridică la 70% din venituri”
Pe holurile hotelului care găzduiește conferința, e plin de investitori. Fonduri de investiții, mari firme din tehnologie sau automotive au venit să discute cu oficialii din țările Europei Centrale și de Est unde ar putea investi.
„Din iulie am demarat discuții pentru o potențială fabrică în România. Am vrut să o aducem în centrul țării, dar discuțiile au fost extrem de complicate. După ce am văzut rezultatul alegerilor, am decis să ne retragem. Nu vrem să riscăm întreaga investiție. Și nici nu am văzut suficientă convingere din partea oficialilor români pentru a dori să investim în țara dvs. Există multe alte posibilități care merită explorate”, spune reprezentantul unei firme germane, sub condiția anonimatului.
Senior economistul UniCredit România a explicat situația fiscală complicată prin care trece țara. „România a avut o politică fiscală extrem de prociclică (în vremurile când economia duduia, în loc să pună bani deoparte, își creștea cheltuielile). Dacă ne uităm la cheltuieli, vedem că cele nediscreționare, adică asistența socială și celelalte se ridică la 70% din veniturile totale. Ajungem la concluzia că România trebuie să-și crească veniturile. Fie prin colectare mai mare, fie prin noi surse. Reducerile de cheltuieli sunt foarte nepopulare și foarte greu de aplicat”, spune Anca Negrescu.
În opinia sa, creșterile de taxe nu vor putea fi evitate. „Dar rămânem optimiști. Credem că România va continua pe o cale europeană și că va face ajustările necesare”, conchide ea.