Cum să distrugi o inițiativă națională. Un cercetător român la Oxford dă „exemplul perfect al modului în care România tratează oameni pregătiți” - HotNews.ro

Dr. Ştefan Dascălu, un cercetător român stabilit în Marea Britanie și afiliat Universității Oxford, își povestește experiența într-un for subordonat unui minister din România.

• „Nu e vorba neapărat despre experiența mea, dar este dezamăgitor să vezi colegi cu mari realizări academice sau antreprenoriale în Occident, care și-au dorit să ajute România, folosiți practic doar pentru imagine”.

La începutul anului 2023, încărcat de proiecte și speranțe, am primit o invitație care părea să fie un semn că lucrurile ar putea începe să se miște în direcția corectă. Sebastian Burduja, pe atunci ministru la Cercetare, Inovare și Digitalizare, îmi propunea să devin membru în Consiliul Onorific pentru Știință, Inovare și Tehnologie (COSIT). Invitația mi-a fost transmisă de o persoană pe care o prețuiesc foarte mult și care, la acea vreme, activa în minister. 

Deși scepticismul față de structurile guvernamentale îmi fusese bine cimentat de experiențele anterioare, am acceptat. Credeam că acest consiliu ar putea reuni oameni cu adevărat valoroși, din țară și din diaspora, capabili să contribuie la progresul României.

Prima întâlnire a avut loc pe 22 mai, în acelaşi an. Ne-am adunat alături de ministrul Burduja, fiecare cu propriile speranțe și idei. Însă, la doar câteva săptămâni după această primă întâlnire, o remaniere guvernamentală l-a mutat la Ministerul Energiei. COSIT-ul, cu toate promisiunile lui frumoase, a rămas suspendat în aer, un proiect fără stăpân.

Un ministru “prea ocupat”

Un grup de membri din consiliu – oameni cu o pregătire excepțională și o dorință reală de a schimba ceva – au încercat să readucă proiectul pe linia de plutire. Noul ministru, Bogdan Ivan, părea însă extrem de ocupat. Prea ocupat, de fapt, pentru a se întâlni cu un consiliu format din experți, antreprenori de succes și chiar milionari, toți muncind pe gratis dintr-un autentic simț al responsabilității. 

După luni de „demersuri” și explicații birocratice despre necesitatea actualizării ordinului de ministru, s-au făcut câteva modificări ale biografiilor de pe site-ul ministerului (la care doar câțiva membri ai consiliului s-au conformat). Pentru ce? Pentru a fi „realeși” într-un consiliu care abia își trăgea sufletul înainte să înceapă. Între timp, s-au adăugat noi membri. „Cu mai multă expertiză e mai bine”, am putea spune. Sigur, dacă ar fi existat măcar o fărâmă de seriozitate.

Când, într-un final, s-a reușit programarea unei întâlniri, a fost anunțată pe ultima sută de metri. Evident, majoritatea nu a putut participa. Revolta celor care încă își păstrau optimismul a început să crească. 

Teama unui doctorand român la Harvard

Nu era doar o lipsă de respect față de niște oameni pregătiți să muncească pe gratis pentru binele țării, ci o desconsiderare a oricărei inițiative care ar fi putut avea un impact real.

Printre acești oameni valoroși se afla și Oana Geambașu, un profesionist desăvârșit și actualmente doctorand în sănătate publică la Universitatea Harvard. Având o experiență de ani de zile în calitate de consilier de ministru la Ministerul Sănătății, ea avertizase de nenumărate ori despre modul în care ministerele din România „funcționează”. Din păcate, realitatea a confirmat toate temerile ei.

“Ni s-a sugerat să ne mutăm la alt minister”

Când ministrul Ivan a găsit, în sfârșit, timp să ne vorbească, entuziasmul său părea să depășească orice așteptări. Ne-a cerut să redactăm o strategie națională, cu termen de câteva zile. Un compliment, poate, pentru competențele noastre, dar și un test clar al lipsei de înțelegere a dimensiunii reale a unei astfel de sarcini. Cu toate acestea, câțiva membri au rămas dedicați. S-au conturat idei bune, obiective ambițioase. Totuși, având în vedere proximitatea alegerilor parlamentare, șansele de continuitate erau infime.

Alegerile au venit și au trecut, iar guvernul a rămas, surprinzător, aproape neschimbat. Cu toate acestea, am fost anunțați că obiectivele consiliului ar fi mai bine aliniate cu direcțiile noului ministru al Educației și Cercetării, Daniel David. Ni s-a sugerat să ne mutăm acolo. Tot ce pot spune este că îi urez succes ministrului Daniel David, conștient fiind că misiunea sa de a redresa educația este monumentală. 

Pentru mine, însă, această posibilă tranziție a fost picătura care a umplut paharul. Ce altceva decât o farsă poate fi un consiliu care mută oameni de la un minister la altul, fără să fi realizat nimic concret?

Am rămas cu un gust amar. COSIT, în ciuda potențialului său enorm, a devenit exemplul perfect al modului în care România tratează oameni pregătiți, dedicați și dornici să facă bine. Cel mult se poate „stoarce” imagine, dar acțiunile concrete pentru beneficiul României sunt neglijate total. 

Tot ce ne rămâne este să sperăm că, într-o zi, astfel de inițiative vor fi luate în serios. Până atunci, ne întrebăm dacă România vrea cu adevărat să evolueze sau doar să dea impresia că încearcă.

Dr. Ştefan Dascălu este un cercetător român şi consultant în sănătate specializat în imunologie și epidemiologie, stabilit în Marea Britanie și afiliat Universității Oxford. El este autorul mai multor lucrări științifice și este recunoscut pentru activitatea sa de promovare a dialogului între știință și societate, realizări pentru care a primit numeroase distincții, printre care și premiul de la UK Research and Innovation (UKRI) pentru excelența în cercetare și comunicare științifică.