Mars Sample Return, misiunea care ar fi trebuit să aducă pe Terra primele mostre de sol marțian, va cunoaște o nouă abordare, a anunțat Bill Nelson, administratorul Agenției Spațiale Americane, citat de AFP. Mai exact, NASA va opta fie pentru ajutorul companiei SpaceX, fie pentru cel al Blue Origin, pentru a reduce costurile uriașe ale misiunii.
Planul inițial prevedea ca 30 de mostre de rocă și sol de pe Marte, colectate de roverul Perseverance, să ajungă pe Terra în anul 2033. Însă, de atunci, misiunea a cunoscut o serie de amânări, de creșteri ale costurilor estimative, dar și de tăieri bugetare.
Astfel, de la un cost inițial de 7 miliarde de dolari, costurile misiunii au ajuns să fie estimate la 11 miliarde de dolari în aprilie 2024, în timp ce data la care mostrele ar fi ajuns pe Pământ a fost amânată pentru 2040.
În situația în care China a anunțat o misiune similară, una a cărei dată de lansare a fost mutată din 2030 în 2028, oficialii NASA și cei ai guvernului american au considerat că abordarea Agenției Spațiale Americane este una inacceptabilă.
Cum cursa simbolică pentru recuperarea în premieră a unor mostre marțiene de sol pare a fi câștigată de China, țară care a anunțat că va finaliza misiunea până în anul 2031, abordarea NASA pare a fi aceea de a duce la bun sfârșit un proiect considerat emblematic pentru programul spațial american.
Conform declarațiilor oficiale ale lui Bill Nelson, NASA ia în calcul în acest moment două potențiale scenarii pentru a amartiza în siguranță o platformă robotică, pentru a colecta mostrele și pentru a le lansa pe orbita Planetei Roșii, acolo de unde urmează să fie recuperate de Eart Return Orbiter, o navă spațială concepută de ESA (Agenția Spațială Europeană), și trimise către Terra.
„Nu este un secret că SpaceX și Blue Origin și-au manifestat deja interesul pentru a duce la bun sfârșit o astfel de misiune, însă nu este exclus ca să apară și noi colaboratori care să sprijine eforturile NASA”, a adăugat Bill Nelson.
NASA ia în calcul, de asemenea, o modificare a sondei care urmează să amartizeze. În loc de panouri solare, care sunt vulnerabile la furtunile de praf de pe Marte, urmează să fie folosite baterii nucleare care să asigure necesarul de energie.
Agenția Spațială Americană estimează o reducere substanțială a costurilor, de la 11 miliarde de dolari, la numai 6,6-7,7 miliarde. O eventuală colaborare cu alți parteneri din mediul privat ar putea, conform unui audit independent, să reducă și mai mult costurile.
Astfel, cheltuielile NASA nu ar depăși 5,8-7,1 miliarde de dolari, în timp ce data la care mostrele ar putea ajunge în posesia specialiștilor NASA va fi undeva între 2035 și 2039.
Chiar dacă datele de pe hârtie indică o variantă mai bună decât cea stabilită inițială, succesul misiunii, dar și durata acesteia depind încă de mulți factori. Este vorba nu doar despre fondurile pe care administrația Trump va decide să le aloce în acest scop, ci și de strategia aleasă de NASA și ESA.
În același timp, misiunea chineză Tianwen-3 pare a fi o cîștigătoare a cursei simbolice dintre cele două state și, dacă totul va merge conform planului, mostre marțiene vor ajunge în premieră pe Terra cu ani buni înainte ca NASA să reușească același lucru.
Întrebat despre cele două programe concurente, Bill Nelson a pus accentul pe complexitatea misiunii americane, comparativ cu varianta simplificată și mult mai ieftină a Chinei.
„Nu există o comparație între cele două misiuni de recuperare a mostrelor de pe Marte. A noastră este o misiune extrem de bine gândită, creată de comunitatea științifică internațională”, a declarat oficialul american.