Plafonul datoriei publice, conform metodologiei Uniunii Europene, pentru sfârșitul anului 2025 este de 58,5% din PIB, în timp ce soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, este de minus 7% anul acesta și de minus 6,4% în 2026, potrivit proiectului de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2025, publicat joi noaptea.
De asemenea, plafonul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, exprimat ca procent din PIB, este de 8,9% în 2025 și de 8,7% anul viitor.
Datoria publică ajunsese la 53,1% din PIB în septembrie 2024, fiind de 916,7 miliarde lei, conform datelor Ministerului Finanțelor. Cea mai mare parte era pe termen lung, respectiv 859,9 miliarde lei.
La finalul anului 2023, se ridica la 48,9% din PIB.
Legea responsabilității fiscal-bugetare spune că dacă a depășit 50%, dar este sub 55%, Guvernul trebuie să prezinte public şi să aplice în cel mai scurt timp un program pentru reducerea acesteia.
Programul trebuie să cuprindă și măsuri care determină îngheţarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public.
Acest lucru trebuie realizat prin lege și trebuie să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică.
Nivelul datoriei guvernamentale în PIB include și datoria contractată în nume propriu de companiile reclasificate în sectorul administrație publică la sfârșitul lunii octombrie 2024 de 0,08% în PIB, nivel care a fost extrapolat pe întreaga perioadă de analiză, mai arată proiectul de Buget.
Pentru sfârșitul anului 2024, se estimează un nivel de al datoriei publice guvernamentale de 54,9%25 din PIB.
Utilizarea componentei de împrumut din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență are un impact pozitiv în reducerea costurilor de finanțare la nivel suveran, ținând cont de costurile foarte avantajoase aferente împrumutului (respectiv în termenii financiari la care CE se împrumută în numele UE de pe piețele financiare, la care se adaugă costurile suportate de CE pentru obținerea și gestionarea finanțării respective), ceea ce se va reflecta în reducerea cheltuielilor cu dobânzile aferente datoriei publice și implicit asupra deficitului bugetar în anii următori utilizării tragerilor din acest împrumut.
Luând în considerare nivelul prognozat al deficitelor bugetare pentru perioada 2025 – 2028, dar și cel al prognozelor curente a indicatorilor macroeconomici27, estimăm că la sfârșitul anului 202528 ponderea datoriei guvernamentale brute se va situa la nivelul de 57,8%. Dacă se au în vedere activele financiare lichide (acestea se referă la următoarele instrumente : AF1 – aur şi DST, AF2 – depozite şi numerar, AF3- titluri de valoare, altele decât acţiuni, AF5 – acţiuni şi alte participaţii la capital, dacă sunt cotate la bursă, inclusiv acţiunile fondurilor mutuale), nivelul datoriei guvernamentale nete (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) nu va depăși 47,9% din PIB.