Vulnerabilitățile existente în economia României sunt amplificate de un grad ridicat al îndatorării publice, ce limitează spațiul fiscal în cazul apariției de noi șocuri în actualul context geopolitic, se arată în Raportul care însoțește proiectul Bugetului pentru 2025.
- Temerea că se poate instala o stare permanentă de incertitudine este resimțită la nivel de economii, piețe și, mai ales, de populație, context care poate fi complicat atunci când apar efecte negative ale schimbărilor climatice și, mai nou, ale dezvoltării inteligenței artificiale, sau ale unor evenimente politice neașteptate.
- Economia UE a rămas stabilă în contextul provocărilor excepționale din ultimii ani, prioritară fiind rezolvarea problemelor ce țin de reziliență și redresare postpandemică, urmând ca statele membre să se concentreze pe obiective de politici economice europene, respectiv politica industrială și creșterea competitivității economice pe termen lung, politicile energetice, de tranziție verde și digitală, politica agricolă comună, politicile sociale și migrația și până la reconstrucția Ucrainei.
- Deși provocările structurale se mențin, realizările recente arată că Europa funcționează cel mai bine într-un context al colaborării de unde necesitatea ca UE să își consolideze în continuare autonomia strategică deschisă și să rămână competitivă pe piața mondială, asigurându-se, în același timp, că nimeni nu este lăsat în urmă.
Proiectul de buget pentru anul 2025 este configurat pe un scenariu macroeconomic prudent, în concordanţă cu „Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu (2025 – 2031)”, dinamica PIB de 2,5% poziţionându-se relativ peste creşterea PIB-ului potenţial.
Evoluţia economică ia în considerare măsurile de consolidare fiscal–bugetară şi o creştere echilibrată a investiţiilor publice şi private în domeniile prioritare ale economiei.
Autoritățile se aşteaptă ca sectorul industrial să revină treptat, dar cu o evoluţie moderată (0,5%). Continuarea dezvoltării proiectelor de infrastructură se va reflecta într-o dinamică ridicată a sectorului construcţiilor (4,8%).
Serviciile se vor menţine ca principal susţinător al creşterii economice, dinamica de 2,5% bazându-se pe dezvoltarea cu prioritate a activităţilor purtătoare de valoare adăugată mare. Majorarea din sectorul agricol este estimată la 3,9%, fiind considerată prudentă. Această creştere nu acoperă, însă, contracţia accentuată din anul anterior, dar ţine cont de faptul că acest sector este intens influenţat de condiţiile climatice.
Pe partea cererii, în condiţiile în care resursele disponibile, atât prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi Cadrul financiar multianual 2021-2027, cât şi cele guvernamentale, vor fi transpuse în proiecte majore de infrastructura, s-a avut în vedere o dinamizare a activităţii investiţionale. Astfel, investițiile, cu o dinamică de 5,9% şi o rată de investiţie de 27,4%, va reprezenta principalul factor al creşterii economice.
Consumul privat, pe fondul diminuării creşterii veniturilor disponibile reale ale populaţiei (ca urmare a aplicării măsurilor fiscal-bugetare prin care câştigurile salariale din sectorul bugetar şi pensiile sunt menţinute la nivelul anului anterior), îşi va încetini vizibil avansul, dinamica fiind similară cu cea a produsului intern brut (2,5%). Exportul net, îşi va tempera considerabil contribuţia negativă la creşterea economică (-0,8 puncte procentuale), ca urmare a revenirii exportului de bunuri şi servicii (creştere cu 2,3%) concomitent cu majorarea importului de bunuri şi servicii cu 3,8%.
Piaţa muncii îşi menţine traiectoria pozitivă
Pentru anul 2025, a fost estimată o creştere a numărului de salariaţi cu peste 63 mii persoane, ajungând la un efectiv de 5.475 mii salariaţi şi o rată a şomajului înregistrat de 3,1%.
Salariile nominale, atât în sistemul public, cât şi în cel privat vor înregistra decelerări importante, de la creşterea de două cifre din 2024 (14,4%), la o singură cifră în 2025 (6,1%).
Inflaţia în 2025 va continua traiectoria descendentă
Procesul inflaționist va continua să se atenueze pe întreaga perioadă de prognoză, cu excepția primului semestru din 2025, când se vor manifesta temporar efectele măsurilor pentru creșterea sustenabilității fiscale. Rata anuală a inflației este estimată la 3,8% la sfârșitul anului 2025, iar media anuală la 4,4%.
Ritmul creșterii economice pe termen mediu va fi moderat. Pentru perioada 2026 – 2028, ritmul mediu anual de creștere economică este prognozat la 2,7%, cu un vârf de 3,0% în anul 2026, scenariu compatibil cu ajustarea deficitului structural şi care corespunde traiectoriei PIB-ului potenţial revizuit pe baza modelului Comisiei Europene. Estimarea a luat în considerare un progres apreciabil al formării brute de capital fix în primul an al intervalului (7,0% în 2026), iar pe întreaga perioadă ritmul mediu anual estimat se va situa peste cel al produsului intern brut (5,0%), cu o rată de investiție care va ajunge la 28,7% la sfârșitul orizontului de prognoză.
Pe partea ofertei, prognoza se fundamentează pe o dinamică însemnată a construcţiilor bazată pe o absorbţie eficientă a fondurilor europene, rata medie anuală fiind de 5,4%, devansând net creşterea medie a produsului intern brut. Pentru sectorul terţiar, performanţele activităţilor moderne cu aport sporit de valoare adăugată vor avea cea mai mare contribuţie la avansul economic. În sectorul industrial se aşteaptă normalizarea treptată a activităţii, pe orizontul de prognoză majorarea medie anuală fiind estimată la 2,7%.
Deficitul contului curent se va situa la un nivel de 5,7% la sfârșitul orizontului de prognoză
Ponderea deficitului contului curent în PIB se va reduce treptat pe termen mediu,ajungând la -5,7% din PIB în 2028, de la -7,9% în 2024, ceea ce sugerează o îmbunătățire a echilibrului economic extern.
Piața muncii va continua să se îmbunătățească
Ocuparea forței de muncă se va îmbunătăți, în principal, prin creșterea numărului de salariați cu 210 mii în perioada 2026-2028, în condițiile creșterii productivității muncii. Șomajul înregistrat va continua să se reducă chiar la niveluri inferioare celor dinaintea izbucnirii pandemiei de COVID-19, rata șomajului scăzând până la 2,7% la sfârșitul anului 2028.
Ritmul mediu anual al câştigului salarial brut se va poziţiona în jurul mediei de 6,4% pentru perioada 2026-2028, conducând la asigurarea creşterii puterii de cumpărare cu circa 3,0%, pe fondul decelerării lente pe intervalul de proiecție a majorărilor salariale. De asemenea, se va pune accent pe corecția dinamicii salariale ridicate din sectorul bugetar din ultima perioadă în vederea ajustării bugetare și realinierii costurilor cu forța de muncă cu productivitatea muncii.
Inflaţia se va atenua
Pe termen mediu și lung, inflația este de așteptat să se încadreze în marjele țintei BNR începând cu sfârșitul anului 2026, urmând o scădere treptată până în 2028, când se preconizează o rată de 2,5% la finalul anului și o medie anuală de 3,0%.
Previziunile au luat în calcul atât ani agricoli normali cât și stabilizarea prețurilor energetice și a altor materii prime la nivel global, precum şi o uşoară depreciere în termeni nominali a monedei naţionale în raport cu moneda europeană.