România a început în ultimii ani să aibă o rețea mai consistentă de drumuri rapide – autostrăzi și drum expres. La numărul total de kilometri aflați în exploatare, suntem mai bine decât o parte din vecinii noștri, însă ca densitate suntem de 4 ori sub Ungaria și de 3 ori sub Polonia.
ȚarăSuprafață (kmp)Lungime Rețea autostrăzi și drumuri expres (km)Km de șosea rapidă per 1.000 kmpUngaria93.030 1.80019,35Polonia312.6805.20016,63Serbia88.4991.15012,99Bulgaria111.0008968,07România238.40012705,33La început de 2025, România are aproximativ 1.270 de kilometri de șosea rapidă – autostradă și drum expres – aflați în exploatare. În 2024 România a înregistrat un an fără precedent, cu 197 de kilometri de șosea rapidă dați în circulație, iar anul 2025 se anunță a fi bun, comparativ cu ritmurile slabe de creștere cu care am fost obligați să ne obișnuim.
Cu o rețea de drumuri rapide ce încet încet capătă contur, România începe să se detașeze față de Bulgaria și să se apropie de Ungaria în ceea ce privește numărul de kilometri de autostradă și drum expres deschiși circulației. Sigur, în ambele cazuri vorbim de țări mult mai mici ca suprafață decât România.
Raportat la suprafață, România stă cel mai prost față de toate țările vecine analizate mai jos.
Reteaua de autostrazi din Romania la final de 2024 (cu roșu și portocaliu inaugurările din 2024) / Sursă: Allex / forum peundemerg.roCitește și:
Spre comparație, Bulgaria – o țară mai bine de două ori mai mică ca suprafață – are o rețea de autostrăzi deschise circulației care măsura în octombrie 2024 circa 884 de kilometri. La aceștia se mai adaugă și 12 km de drum expres.
Astfel, în total pentru Bulgaria discutăm de o rețea de circa 896 de kilometri de șosea de mare viteză.
Ungaria are 26 de șosele de mare viteză – 13 autostrăzi și 13 drumuri expres. Ungaria a depășit borna simbolică de 1.000 de km în 2007. La finalul anului trecut rețeaua de autostrăzi și drumuri expres din Ungaria măsura circa 1.812 km, cu lucrări începute pentru alte câteva noi autostrăzi (M4, M44, M49). În plus, în țară se lucrează deja pe mai multe sectoare pentru lărgirea unor tronsoane cu o bandă pe un sens pe modelul 2×3.
Acum, în total, Ungaria are aproape 1.337 km de autostradă (autópálya) și 475 km de drum expres cu câte două benzi pe sens (autóút), având o suprafață de 2,5 ori mai mică decât România. O hartă cu drumurile rapide din Ungaria poate fi consultată aici.
Polonia are o rețea incredibil de mare de drumuri de mare viteză, de autostrăzi și drumuri expres, pe care a dezvoltat-o mai ales în ultimii 30 de ani.
În 2004, când Polonia a aderat la UE rețeaua de drumuri rapide măsura 780 de km. Acum, conform celor mai recente informații, la început de 2025 rețeaua de drumuri de mare viteză din Polonia măsura aproape 5.206 de kilometri. O creștere de aproape 7 ori de când face parte din UE.
Din acești circa 5.206 de kilometri, aproape 1.884 de kilometri erau autostrăzi, iar restul de peste 3.300 de kilometri erau drumuri expres. Pentru anul 2025 previziunile arată că rețeaua de drumuri de mare viteză se va apropia de 5.500 de km.
Avantajul mare al Poloniei a fost geografia, fiind o țară cu relief predominant de câmpie ce a favorizat construcția rapidă și în toate direcțiile.
Și la nivel politic dezvoltarea infrastructurii a fost considerată mereu o prioritate, planurile au fost menținute pe termen lung, iar legislația a fost actualizată pentru a permite implementarea cât mai rapidă a proiectelor, după cum explica un ministru polonez într-un interviu HotNews.ro
O hartă la zi cu toate șoselele de mare viteză din Polonia, în uz, în construcție sau planificate, puteți consulta aici.
Serbia, deși nu este în Uniunea Europeană și nu are acces la prea multe fonduri europene nerambursabile, a demarat în ultimele decenii o campanie amplă de modernizare a infrastructurii rutiere și de construcție de șosele de mare viteză.
La început de 2025 Serbia avea o rețea de autostrăzi care măsoară puțin sub 1.000 de kilometri, la care se adăuga alți 150 de kilometri de drum expres. Serbia are o suprafață de aproape trei ori mai mică decât România.
O hartă actualizată la începutul anului arată rețeaua de autostrăzi și drumuri expres din Serbia.
Începutul rețelei de drumuri rapide din România a fost în 1972, când s-a deschis traficul pe A1 București – Pitești, iar următoarea deschidere a venit abia în 1987 cu Podul Fetești – Cernavodă șis egmentul aferent de autostradă.
Anii ’90, anii de tranziție post-comunism nu au adus nicio modificare pe harta autostrăzilor întrucât nu s-a lucrat la niciun proiect nou.
Abia în 2004 a venit următoarea inaugurare, un segment consistent din actuala Autostradă a Soarelui, A2.
Rețeaua de autostrăzi a României a cunoscut un adevărat boom abia după ce țara noastră a aderat la Uniunea Europeană și a beneficiat de nenumărate fonduri nerambursabile care au intrat în construcția de drumuri și căi ferate.
Până la anul 2024, precedentul record fusese atins tocmai în 2012 când au fost inaugurați 139 de kilometri de autostradă.
*Lotul 3 Cunța – Săliște din A1 Sibiu – Orăștie – 22,11 km – a fost deschis inițial în noiembrie 2014, dar a fost închis în 2015 pentru reparații capitale pe o bucată. Întreg lotul a fost redeschis definitiv în octombrie 2016.