Un studiu longitudinal MKOR Consumer Sentiment 2025 publicat joi, dezvăluie portretele a două electorate distincte, cu realități socio-economice, valori și niveluri de încredere fundamental diferite, ce par să coexiste fără a se mai înțelege.
- Nicușor Dan: Votat de urbanul educat (60%), cu venituri mari (74%); motivat de competență și Europa
- George Simion: Susținut de rural (62%), studii generale (73%), venituri mici (62%); mizează pe schimbare anti-sistem (51%) și naționalism
- Încredere Scindată: Școala unește (71-72%); Biserica e fort AUR (72%), Justiția și Presa au sprijin mai mare la votanții Dan
- Liderul Ideal – Două Viziuni: Alegătorii Dan vor „educație și integritate”; cei ai lui Simion, „apropiere și patriotism”
- Grijile Unesc, Soluțiile Despart: Economia (taxe, salarii) preocupă pe toți, dar prioritățile și soluțiile așteptate diferă profund
Două Românii la vot: Profilul socio-demografic al unei națiuni scindate
Studiul longitudinal MKOR, realizat în preajma turului al doilea al alegerilor prezidențiale din mai 2025, a cartografiat nu doar intențiile de vot, ci și contururile socio-demografice ale celor două mari electorate care au polarizat societatea românească.
„Am simțit o datorie să continuăm această cercetare pe cont propriu. Nu pentru cifre, ci pentru a înțelege cu adevărat ce se întâmplă în sufletul acestei țări. Am vrut să vedem unde ne sunt rănile, speranțele și dacă mai putem găsi un limbaj comun. Acest studiu este contribuția noastră la căutarea acestui adevăr – uneori dureros, dar esențial.” – Cori Cimpoca, Fondatoare MKOR
Datele arată că preferințele pentru Nicușor Dan sau George Simion sunt strâns legate de mediul de rezidență, nivelul de educație, statutul ocupațional și venituri, desenând imaginea a două Românii cu experiențe de viață și perspective fundamental diferite.
Nicușor Dan și-a consolidat sprijinul preponderent în mediul urban, unde 60% dintre votanții săi locuiesc, cu aproape 6 puncte procentuale peste media sa națională. Forța sa electorală crește exponențial odată cu nivelul de educație: nu mai puțin de 78% dintre românii cu studii superioare și-au exprimat intenția de a-l vota, în contrast puternic cu George Simion, care a atras doar 27% din acest segment. Acest profil este completat de o susținere majoritară din partea celor cu venituri mari (74%) și a managerilor sau antreprenorilor (73%), categorii care par să valorizeze competența și o direcție pro-europeană stabilă.
În oglindă, George Simion a rezonat puternic cu România rurală (62% dintre susținătorii săi provin de la sate, cu un avans de 9 puncte procentuale față de scorul său general) și cu cea a orașelor mici. Electoratul său este caracterizat de un nivel de educație preponderent general (73% dintre votanții cu acest nivel de studii l-au ales), ceea ce sugerează o mai mică permeabilitate la discursurile considerate elitiste. Din punct de vedere socio-economic, George Simion a mobilizat masiv persoanele cu venituri mici (62%) și un segment important de persoane inactive profesional.
Această diviziune, aproape chirurgicală, între un electorat urban, educat și cu venituri peste medie, și un altul rural, cu studii generale și mai vulnerabil economic, nu este doar o statistică.
Ea reflectă falii structurale în societatea românească, legate de accesul la oportunități, la informație de calitate și la un trai decent, falii care vor continua să modeleze peisajul politic și social mult timp după încheierea acestui ciclu electoral.
Dincolo de Cine, De Ce? Motivațiile profunde din spatele votului
Dacă harta socio-demografică ne arată cine a înclinat balanța pentru fiecare dintre cei doi candidați, adevărata înțelegere a alegerilor din mai 2025 vine din răspunsul la întrebarea de ce. Ce resorturi interioare, ce temeri, speranțe sau frustrări au alimentat decizia românilor de a-l alege pe Nicușor Dan sau pe George Simion?
Prin analiza răspunsurilor deschise la întrebarea „Care este principalul motiv pentru care votezi pentru…?”, studiul MKOR a pătruns în acest univers complex al motivațiilor, scoțând la iveală două curente emoționale și raționale puternice, adesea diametral opuse, care definesc cele „două Românii”.
George Simion: Întruchiparea revoltei și apelul la rădăcini naționale
Pentru o parte semnificativă a electoratului, votul acordat lui George Simion a reprezentat mai mult decât o simplă opțiune politică; a fost un manifest. Un strigăt puternic pentru schimbare radicală și o respingere viscerală a sistemului (51,4% dintre susținătorii săi au invocat acest motiv primordial).
Cuvinte precum „m-am săturat de 35 de ani de minciuni și hoție”, „îmi vreau țara înapoi” sau „trebuie să plece mafia care ne-a condus” au reflectat o profundă alienare față de clasa politică tradițională și o sete acută de resetare, de justiție imediată.
Această dorință de ruptură a fost frecvent susținută de o puternică apelare la identitatea și valorile naționale (13,2%). Termeni ca „patriot”, „apărarea tradițiilor”, „familist” sau „creștin” au configurat portretul unui electorat în căutare de certitudini și repere autentice, într-o lume percepută ca fiind tot mai fluidă, amenințătoare sau deconectată de la specificul românesc.
În mod semnificativ, competența tehnică sau experiența administrativă au cântărit considerabil mai puțin (doar 5,1% au menționat acest aspect) în decizia de a-l vota pe George Simion. Accentul a căzut, mai degrabă, pe încrederea într-un lider perceput ca fiind „aproape de popor”, „curajos”, „necorupt” și capabil să înțeleagă și să exprime „adevăratele probleme ale românilor”.
Chiar și răspunsurile mai evazive sau cele care făceau trimitere la alte figuri (precum Călin Georgescu) sugerează o adeziune preponderent emoțională, un vot alimentat de speranță, protest și o nevoie de leadership carismatic, disruptiv.
Nicușor Dan: Alegerea rațiunii, a integrității și a continuității pro-europene
În tabăra opusă, motivațiile care au stat la baza susținerii pentru Nicușor Dan s-au cristalizat în jurul altor poli valorici și pragmatici.
Electoratul său a pus un accent deosebit pe personalitatea și integritatea candidatului (23,0%), pe competența și experiența dovedită (18,1%) – performanța administrativă la Primăria Capitalei fiind un argument des invocat – și pe alinierea la valorile și direcția pro-europeană (20,0%). Expresii revelatoare precum „om cu școală”, „bun gospodar”, „a demonstrat că poate”, „singura garanție pentru a rămâne în Europa” sau „un lider decent și onest” au definit acest pol al rațiunii și al predictibilității.
Pentru un segment considerabil al susținătorilor săi (12,4%), alegerea a fost, de asemenea, un vot strategic, „al răului cel mai mic”. Această motivație indică o decizie calculată, menită să contracareze ascensiunea unui curent considerat extremist sau periculos pentru stabilitatea și parcursul occidental al României. „Votez anti-Simion” sau „alternativa este inacceptabilă” au fost răspunsuri frecvente, subliniind caracterul defensiv al unei părți din acest electorat.
Spre deosebire de votanții lui George Simion, aici emoția dominantă nu a fost revolta, ci mai degrabă o evaluare pragmatică a opțiunilor, o căutare a normalității, a decenței și a unui leadership bazat pe expertiză demonstrată și pe un angajament clar față de valorile democratice și europene.
Astfel, cele „două Românii” nu doar că au ales diferit, ci par să fi fost mobilizate de seturi de valori și de așteptări fundamental distincte față de actul de guvernare și de profilul liderului suprem.
Pe de o parte, o chemare viscerală la schimbare, la recâștigarea unei demnități naționale și la o formă de justiție socială, chiar cu prețul instabilității.
Pe de altă parte, o aspirație spre normalitate, competență administrativă și ancorare fermă în spațiul european, chiar dacă aceasta implică uneori acceptarea unui compromis sau a „răului mai mic”. Această divergență profundă de motivații va rămâne o provocare majoră pentru orice viitor leadership al României.
Președintele ideal vs. președintele detestat: două Românii, două portrete robot ale liderului
Dacă motivațiile ne arată de ce votează românii, trăsăturile pe care le caută sau, dimpotrivă, le resping categoric la un președinte ne dezvăluie ce fel de lider își imaginează fiecare dintre cele două tabere care au polarizat societatea.
Studiul a explorat în detaliu aceste așteptări, iar rezultatele confirmă, încă o dată, existența a două viziuni aproape ireconciliabile asupra rolului și calităților unui șef de stat.
Ce vor românii de la președintele lor? Empatie, educație și patriotism în topul preferințelor generale
La nivel național, când sunt rugați să aleagă cele mai importante trei calități pentru un președinte, românii par să caute un lider care să îmbine armonios conexiunea umană cu pregătirea intelectuală și atașamentul față de valorile naționale. Topul preferințelor este dominat de:
- „Apropiat de oameni” (40,8%) – o calitate care subliniază nevoia de lideri accesibili, empatici, capabili să înțeleagă grijile cotidiene ale cetățenilor.
- „Educat” (39,3%) – competența și o pregătire solidă sunt considerate esențiale de o mare parte a electoratului, care își dorește un președinte informat și capabil să gestioneze probleme complexe.
- „Patriot” (30,4%) – dragostea de țară și apărarea intereselor naționale rămân un criteriu fundamental în definirea liderului ideal.
- Urmează în topul preferințelor trăsături precum „Integru” (27,6%), „Hotărât” (24,7%) și „Rațional” (22,2%), care completează imaginea unui președinte complex, echilibrat și capabil să inspire încredere.
Oglinda votanților: Cum arată președintele ideal pentru fiecare tabără
Însă, atunci când analizăm aceste preferințe prin prisma votului declarat pentru Nicușor Dan sau George Simion, tabloul general se nuanțează semnificativ, revelând două portrete-robot distincte:
Susținătorii lui Nicușor Dan prioritizează un lider definit prin:
- Educație (65%): Aceasta este, de departe, cea mai importantă calitate, subliniind valoarea acordată competenței intelectuale.
- Integritate (44%) și Raționalitate (40%): Aceste trăsături reflectă o căutare a unui leadership etic, lucid și bazat pe argumente logice.
- Calități precum „Apropiat de oameni” sau „Patriot” sunt apreciate, dar sunt secundare expertizei și moralității.
Pentru acest segment, legitimitatea unui președinte pare să izvorască din cunoaștere, corectitudine și capacitatea de a lua decizii bine fundamentate.
Susținătorii lui George Simion valorizează un președinte care este, înainte de toate:
- Apropiat de oameni (49,2%) și Patriot (47,7%): Aceste calități indică o nevoie profundă de conexiune emoțională cu liderul și de reafirmare a identității naționale.
- Hotărât (34,9%): Dorința unui lider care acționează ferm și nu ezită în fața deciziilor dificile este pregnantă.
- Trăsături precum „Educat” (doar 18,8%) sau „Integru” (12,1%) coboară considerabil în ierarhia preferințelor, în timp ce calitatea de a fi „Tradiționalist” (22,1%) devine un criteriu relevant.
Pentru acești alegători, legitimitatea pare să vină mai degrabă din autenticitatea percepută, din rezonanța cu valorile populare și din capacitatea de a mobiliza emoțional.
Liniile Roșii: Ce NU tolerează românii la un președinte
La fel de revelatoare precum calitățile dorite sunt și trăsăturile pe care românii le resping categoric la un potențial președinte.
Eticheta de „Marionetă” (un lider controlat de grupuri de interese oculte) este detestată de aproape jumătate din electorat (48,0%), reprezentând un „red flag” universal, indiferent de preferințele politice.
Similar, „Aroganța” (39,0%) și lipsa de educație (34,3%) sunt puternic penalizate la nivelul întregului electorat.
Și aici, însă, accentele diferă semnificativ între cele două tabere:
- Alegătorii lui Nicușor Dan sunt mult mai critici față de lipsa de educație (51,2% o resping categoric), izolarea pe plan internațional (42,5%) și radicalism (25,5%).
Pentru ei, un președinte trebuie să fie competent, conectat la valorile occidentale și un promotor al dialogului, nu al conflictului.
- Alegătorii lui George Simion, deși mai indulgenți cu unele dintre aceste aspecte, reacționează puternic negativ la un președinte perceput ca fiind „Moale” (21,2% resping această trăsătură) sau „Indecis” (19,3%).
Ei par să caute un lider puternic, care nu cedează presiunilor și care își asumă deciziile cu fermitate.
Tipul de lider: Reformatorul pro-occidental versus vocea poporului naționalist
Pentru a înțelege și mai bine aceste diferențe de viziune, studiul MKOR a prezentat respondenților patru descrieri generice de președinți, rugându-i să aleagă profilul pe care l-ar prefera.
Opțiunile s-au aliniat, din nou, aproape perfect cu preferințele de vot exprimate:
- Susținătorii lui Nicușor Dan s-au identificat în proporție covârșitoare cu arhetipul „Reformatorului deschis spre Occident” (47,6%), urmat de „Tehnocratul educat, cu reputație internațională” (29,1%).
Pentru acest segment al electoratului, viitorul României este clar ancorat în expertiză, modernizare și parteneriate strategice cu spațiul euro-atlantic. Doar unul din zece ar alege un „lider naționalist” sau „vocea poporului”.
- Votanții lui George Simion au rezonat masiv cu imaginea „Vocii poporului, cu discurs simplu și direct” (39,3%) și cu cea a „Liderului naționalist, orientat spre protejarea identității românești” (41,0%).
Profilurile tehnocrate sau explicit reformatoare au obținut un sprijin marginal (doar 4% fiecare). Alegătorii AUR validează, așadar, un model de leadership conectat emoțional la publicul larg, centrat pe suveranitate și pe apărarea unui specific național.
Criza de încredere – fundamentul diviziunii?
Studiul relevă o criză acută de încredere în instituțiile statului. Instituțiile politice (Guvern, Parlament, Partide) se zbat la coada clasamentului (30-40% încredere). Doar Școala unește relativ (71-72% în ambele tabere). Biserica e bastion AUR (72% vs. 56% la Dan). Instituțiile economice (Companii, BNR) și Justiția/Presa se bucură de încredere mai mare în tabăra Dan.
„România nu se confruntă doar cu o criză politică, ci cu una structurală, de legitimitate a statului. Fără o reconstrucție a relației cetățean-instituții, falia socială riscă să se adâncească. Statul trebuie să recâștige încrederea, iar noi, cetățenii, să regăsim punțile care ne unesc.” – Cori Cimpoca, Fondatoare MKOR
Peste jumătate dintre cei ce absentează (52,5%) invocă neîncrederea. Această criză alimentează populismul și face dialogul constructiv aproape imposibil.
Dincolo de sloganuri: Ce îi frământă cu adevărat pe români?
Majoritatea cetățenilor sunt uniți de aceleași temeri economice: nivelul impozitelor și taxelor (41,9%), cheltuielile de bază (41,3%) și nivelul salariilor (35,8%). Sănătatea și siguranța locului de muncă completează tabloul. Electoratul Simion este mai preocupat de taxe/ salarii; cel al lui Dan, de calitatea educației (pe lângă economie).
Concluzia pare limpede
Cele „două Românii” nu doar că au preferințe politice diferite, ci își construiesc și așteptări fundamental opuse de la cel care ar trebui să le reprezinte la cel mai înalt nivel.
Falia nu este, așadar, doar una de opinie punctuală, ci una mult mai profundă, de viziune asupra calităților esențiale ale unui lider și asupra rolului pe care președintele trebuie să îl joace în societate. Această divergență va reprezenta o provocare majoră pentru viitoarea guvernanță a României.
Pentru o înțelegere completă a datelor și a profilurilor celor două electorate, consultați analiza integrală a studiului MKOR aici.
Rezultatele sunt extrase din Studiul Consumer Sentiment 2025, un studiu 100% independent și autofinanțat.
- Mărimea eșantionului: 3357 respondenți
- Caracteristicile eșantionului: reprezentativ la nivel național după structura de rezidență, gen, vârstă, nivel de educație și comportamentul electoral din turul 1 al alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025
- Target: populația generală a României, cu vârste de peste 18 ani
- Metodă de cercetare: sondaj de opinie (CAWI)
- Instrument: chestionar
- Abordare: online, prin Panelul MKOR
- Perioadă: 08-14 mai 2025