De Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, reprezentanţele ICR din Chişinău, Londra, Budapesta, Madrid, Paris, Roma, Varşovia, Berlin, Stockholm, Viena, Tel Aviv, Veneţia, Lisabona şi New York aduc un omagiu victimelor prin proiecţii de filme, lansări de carte, expoziţii şi dezbateri.
Ziua de 27 ianuarie 1945 reprezintă ziua eliberării prizonierilor din lagărul de la Auschwitz-Birkenau şi marchează comemorarea la nivel internaţional a victimelor Holocaustului. Potrivit Rezoluţiei 60/7 din 2005 a Adunării Generale a ONU, statele sunt încurajate să comemoreze victimele Holocaustului şi să dezvolte programe educaţionale cu privire la Holocaust. Strategia naţională a României pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură 2024-2027 reflectă continuarea angajamentului ferm al Guvernului împotriva oricăror manifestări de acest gen, fiind totodată o continuare a exerciţiului început prin implementarea strategiei anterioare (2021-2023).
La 27 ianuarie, ora 19.00, Institutul Cultural Român invită publicul în Sala Mare din Aleea Alexandru nr. 38, la prezentarea proiectului multimedia inovator propus de Diaspora Civică Berlin şi cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN): „Mihail Sebastian şi tinerii cu sufletul de crin”. Acest webcomic documentar combină banda desenată, animaţia şi muzica originală pentru a explora perioada interbelică românească şi ascensiunea extremismului, prin prisma scrierilor lui Mihail Sebastian. Evenimentul va fi urmat de o masă rotundă cu tema „Rolul culturii în combaterea antisemitismului”, la care vor fi invitaţi Liviu Bărbulescu, Răzvan Pop, Lu Pop, echipa Diaspora Civică Berlin; Emil Nicolae - Nadler, ziarist, scriitor şi muzeograf; Ioan Stanomir, profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti. Discuţiile, moderate de scriitorul şi publicistul Florin Iaru, propun chestionarea impactului creaţiei artistice şi a culturii asupra memoriei colective şi a conştientizării pericolelor extremismului.
Institutul Cultural Român de la Chişinău susţine joi, în calitate de partener, organizarea expoziţiei „Umanitate fără frontiere” (curator, Sophiya Gugelev), la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei din Chişinău. Expoziţia este realizată de Agudath Israel în Moldova, în colaborare cu Ambasada Japoniei în Republica Moldova, Ambasada Lituaniei în Republica Moldova, Ambasada Regatului Ţărilor de Jos în Republica Moldova, Muzeul de Istorie a Evreilor din Moldova, Agenţia Relaţii Interetnice a Moldovei, Centrul Naţional pentru Comemorarea Holocaustului Yad Vashem (Israel), Muzeul „Portul Umanităţii, Tsuruga” (Japonia). Expoziţia este dedicată activităţii diplomaţilor Chiune Sempo Sugihara (Japonia) şi Jan Zvartendijk (Olanda), declaraţi „Drepţi Între Popoare”. În cadrul evenimentului, va fi prezentat filmul documentar „Kaunas - Gates of Hope”.
Institutul Cultural Român de la Londra organizează joi, la sediul reprezentanţei, proiectul intitulat: „File din istoria Holocaustului. Deportarea evreilor şi romilor în Transnistriaˮ. În cadrul evenimentului, va avea loc o dezbatere despre deportările evreilor şi romilor în Transnistria şi va fi proiectat documentarul de scurtmetraj TVR „Portretul unei supravieţuitoare a Holocaustului: Adolfina Regenbogenˮ, realizat în anul 2020 de Teodora Drăgoi şi Adrian Cioflâncă. Producător executiv: Borislav Velimirovici.
Institutul Cultural Român de la Budapesta, în parteneriat cu Ambasada României în Ungaria şi cu sprijinul Reprezentanţei Uniunii Europene la Budapesta, va organiza în 27 ianuarie un eveniment dedicat victimelor pogromului de la Iaşi, invitaţi fiind istoricii Adrian Cioroianu şi Balázs Péter. Pe durata evenimentului susţinut de cei doi istorici, care se va desfăşura la sediul Reprezentanţei Uniunii Europene la Budapesta - Europa Pont, vor fi proiectate o serie de fotografii inedite din timpul pogromului de la Iaşi, puse la dispoziţia reprezentanţei ICR de către Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.
Institutul Cultural Român de la Madrid, sub auspiciile Ambasadei României în Regatul Spaniei, va prezenta în 27 ianuarie, la sediul reprezentanţei, filmul „Sebastian” de Lucia Hossu Longin, documentar dedicat lui Mihail Sebastian, subtitrat în limba spaniolă.
Institutul Cultural Român de la Paris va organiza în 27 ianuarie, la Palatul Béhague, concertul Missing Voices. Vor interpreta: Dimitri Malignan (pian) şi Sarah Bayens (vioară). În program: lucrări de Pál Hermann, Dan Belinfante, Leo Smit, Henriëtte Bosmans şi Maurice Ravel. În deschiderea evenimentului, actriţa Maïa Brami va recita poeme şi fragmente din textele în proză ale poetului şi scriitorului Barbu Fundoianu (Benjamin Fondane).
Accademia di Romania in Roma, în colaborare cu editurile Castelvecchi, Edizioni Bordeaux şi Humanitas, cu patronajul Ambasadei României în Italia, invită publicul pe 27 ianuarie la o masă rotundă şi o prezentare de carte dedicate unui important scriitor român de origine ebraică, Mihail Sebastian, a cărui scurtă traiectorie prin lumea culturală interbelică a trezit controverse şi a lăsat repere literare consistente. Evenimentul se va desfăşura sub forma unui dialog între traducătorii Horia Corneliu Cicortaş, Mauro Barindi şi Francesco Testa, scriitorul Raoul Precht şi specialistele în literatura şi cultura română prof. Luisa Valmarin şi prof. Angela Tarantino.
Institutul Cultural Român de la Varşovia va rememora pogromul de la Iaşi, cel mai mare masacru de pe teritoriul României în epoca modernă, prin intermediul literaturii şi al cărţii lui Cătălin Mihuleac, „America de peste pogromˮ, a cărei traducere a fost publicată în 2023 în Polonia de editura Noir sur Blanc, în traducerea lui Kazimierz Jurczak. Împreună cu editorul polonez, reprezentanţa va pregăti o emisiune-audiţie, structurată în două părţi. În prima, o serie de fragmente din carte, ilustrative pentru tragedia anului 1941, vor fi prezentate în lectura actriţei poloneze Dominika Kluźniak. A doua parte a audiţiei va lărgi tabloul istoric şi va explica România veacului al XX-lea printr-o incursiune în viaţa ei social-politică-istorică, realizată de istoricul Błażej Brzostek şi jurnalistul cultural Wojciech Szot (Gazeta Wyborcza). Audiţia va fi încărcată pe Spotify şi difuzată începând din 27 ianuarie pe reţelele de socializare ale reprezentanţei şi editurii poloneze.
Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia şi Centrul de Studii Ebraice „Goldstein Goren” din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti invită publicul, pe 27 ianuarie, la proiecţia filmului documentar „Itinerarii evreieşti în România” şi la o sesiune Q&A cu publicul, susţinută de conf. univ. dr. Felicia Waldman. Evenimentul va avea loc la sediul IRCCU Veneţia.
Institutul Cultural Român de la Berlin, alături de Centrul de Studii Ebraice al Universităţii din Bucureşti, Biroul Minorităţi Naţionale al Ministerului Culturii, Philharmonische Brücken Görlitz şi Kulturforum Görlitzer Synagoge, organizează un eveniment multidisciplinar dedicat rolului Casei Regale în procesul de emancipare a evreilor din România (1866-1923). Evenimentul, care va avea loc pe 28 ianuarie, la Sinagoga din Görlitz, include o dezbatere ştiinţifică, o expoziţie multimedia realizată de cercetătoarea Irina Weiner-Spirescu şi momente muzicale cu interpreţi ai orchestrei Neue Lausitzer Philharmonie de la Teatrul „Gerhart Hauptmann” din Görlitz. Evenimentul va include o intervenţie a domnului Octavian Ursu, primarul oraşului Görlitz. Scopul principal este de a explora contribuţia Casei Regale a României la procesul complex de emancipare politică şi socială a comunităţii evreieşti, oferind totodată un cadru pentru reflecţie şi dialog intercultural.
Institutul Cultural Român de la Stockholm, în colaborare cu Asociaţia Judisk Kultur din Suedia şi Ambasada României în Regatul Suediei, va prezenta în 28 ianuarie, în premieră în Suedia, filmul documentar „Warwick Davis: Cei şapte pitici de la Auschwitzˮ, în care joacă cunoscutul actor britanic Warwick Davis, şi va organiza o dezbatere între istoricii Marius Turda şi Stéphane Bruchfeld (Suedia), moderată de scriitorul şi jurnalistul suedez Ricki Neuman. Proiecţia de film şi dezbaterea vor avea loc la sediul Institutului Cultural Român din Stockholm. Dezbaterea va fi şi pe marginea cărţii „În inimile noastre eram nişte uriaşiˮ, scrisă de jurnaliştii Yehuda Koren şi Eilat Negev, care a apărut, recent, în Suedia, la editura Hjalmarson & Högberg.
La 30 ianuarie, EUNIC Austria şi Institutul Cultural Român de la Viena organizează proiecţia filmului documentar „Gesturi ale rezistenţeiˮ la Muzeul Evreiesc din Viena. Regizoarea Olga Ştefan va fi participa după proiecţie la discuţia cu publicul.
Institutul Cultural Român de la Tel Aviv va organiza un eveniment de prezentare a proiectului expoziţional „Imagini din trecut. Holocaustul în România”, conceput şi realizat de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. Evenimentul va avea loc la sediul ICR Tel Aviv, în 30 ianuarie, şi va consta în vernisajul expoziţiei cu acelaşi nume, avându-i ca invitaţi pe Marius Traian Cazan, cercetător ştiinţific la Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, alături de E.S. Radu Ioanid, Ambasadorul României în Statul Israel. În cadrul vernisajului, va fi prezentat şi volumul „A Doctor’s Memoir of the Romanian Holocaust: Survival in Lager Vapniarka and the Ghettos of Transnistria” de Arthur Kessler (Editura Boydell and Brewer, 2024), în colaborare cu A.M.I.R. (Organizaţia Evreilor Originari din România).
Institutul Cultural Român din New York organizează la 31 ianuarie, în premieră absolută, primul spectacol realizat vreodată după romanul autobiografic „Întoarcerea huliganului” de Norman Manea, una dintre marile conştiinţe morale ale secolului XX, supravieţuitor al Holocaustului, în adaptarea cunoscutei scriitoare şi dramaturge româno-americane Saviana Stănescu. Concepută sub formă de teatru-atelier, montarea va fi prezentată în sala Institutului Cultural Român de la New York ce poartă numele celebrului scriitor, în regia lui Edward Einhorn. Proiectul va beneficia, de asemenea, şi de o distribuţie excepţională, formată din actori americani, dar şi româno-americani: Vas Eli, Jason Liebman, Julia Pearlstein, Yelena Schmulenson, Alyssa Simon şi Maxwell Zener.