Clădirile emblematice din sud-estul Floridei, inclusiv apartamente de lux și hoteluri, se scufundă într-un ritm alarmant. Potrivit unui studiu realizat de Universitatea din Miami, aproape 70% dintre imobilele din zonele nordice și centrale ale Sunny Isles sunt afectate, o situație care ridică semne de întrebare cu privire la viitorul acestei regiuni. Presa americană subliniază că fenomenul amenință integritatea structurală a multor clădiri.
Studiul a fost inițiat după tragica prăbușire a Champlain Towers din Surfside, care a ucis 98 de oameni în 2021. Totuși, cercetătorii au constatat că fenomenul de subsidență nu a fost responsabil pentru colapsul clădirii. În schimb, au găsit dovezi de scufundare pe toată coasta Miami.
Cercetătorii au identificat 35 de construcții care s-au scufundat cu până la 8 centimetri între 2016 și 2023.
Printre acestea se numără embleme ale orașului, precum Hotelul Faena, Porsche Design Tower și Trump International Beach Resort. Conform autorilor studiului, aproape toate clădirile construite pe insulele-barieră de-a lungul coastei Miami se află într-un proces de scufundare.
Măsurătorile au arătat o scufundare de până la 7,6 centimetri în zone precum Sunny Isles Beach și Surfside, iar unele clădiri din Miami Beach și Bal Harbour sunt și ele afectate.
Expertul Falk Amelung, autor principal al studiului, a explicat că fenomenul e cauzat de o combinație de factori, între care greutatea construcțiilor, vibrațiile de la construcții, mișcările apei subterane și mareele.
„Nu e o surpriză ca clădirile să se miște în timpul construcției sau imediat după aceea, pentru că sunt grele, iar inginerii iau asta în calcul atunci când proiectează”, a spus Amelung, dar ca fenmenul să continuă ani după aceea, „a fost un lucru surprinzător”.
Oceanele cresc, iar coastele se scufundă
Miami se confruntă cu o amenințare dublă: tasarea terenurilor și creșterea nivelului mării din cauza schimbărilor climatice, ceea ce sporește vulnerabilitatea la inundații, furtuni și eroziune.
„Orice modificare a înălțimii relative a nivelului mării – indiferent dacă pământul coboară sau urcă marea – ar provoca inundații semnificative în regiune”, a declarat pentru CNN Manoochehr Shirzaei, geofizician la Virginia Tech, care nu a fost implicat în studiu și care a realizat recent un studiu ce leagă orașele care se scufundă de creșterea nivelului mării
Acest fenomen de scufundare, numit subsidență, are loc „aproape oriunde ne uităm”, a mai spus el, potrivit Business Insider.
Multe dintre cele mai afectate orașe de coastă se află în estul și sudul Asiei, dar orașe importante din Europa, Africa și Australia se scufundă și ele rapid.
În Statele Unite, grupul de cercetare al lui Shirzaei a descoperit că zone uriașe ale Coastei de Est - inclusiv New York și Baltimore - se scufundă cu cel puțin 2 milimetri în fiecare an.
Într-un studiu ulterior, grupul de cercetare al lui Shirzaei a descoperit că orașele de pe coasta Golfului se scufundă și mai mult.
În ciuda prevalenței sale, tasarea nu este de obicei luată în considerare în estimările viitoare ale inundațiilor.
Combinând-o cu proiecțiile privind creșterea nivelului mării, grupul lui Shirzaei a estimat că până în 2050 până la 518.000 de americani vor fi expuși la inundații cu maree înaltă la alte 288.000 de proprietăți, la un cost de 109 miliarde de dolari.
Totuși, nu este vorba doar de inundații. Tasare poate compromite, de asemenea, integritatea structurală a unei clădiri.
„Situația devine îngrijorătoare atunci când diferite părți ale clădirii se mișcă în ritmuri diferite”, au spus Farzaneh Aziz Zanjani și Falk Amelung, autorii studiului.
„Acest lucru poate provoca daune structurale, cum ar fi fisuri sau distorsiuni, care ar putea compromite siguranța clădirii în timp”, au adăugat ei.
Sateliții, instrumente esențiale pentru avertizarea timpurie a scufundării zonelor critice
Când cercetătorii de la Universitatea Miami au analizat datele satelizare, nu au găsit niciun indiciu de tasare înainte de prăbușirea Champlain Towers din Surfside, Florida, ceea ce i-a surprins pentru că aveau loc multe construcții în zonă.
Calcului subteran poate fi presărat cu straturi nisipoase în insulele de barieră. Vibrațiile de la construcție ar putea face ca boabele de nisip să se deplaseze și să cedeze sub greutatea clădirilor.
Deși probabil că sunt și alți factori în joc, descoperirea unei legături cu subsidența unor structuri poate fi de ajutor.
Cercetătorii caută fonduri pentru a studia sedimentele din Miami și investiga tasarea neuniformă, în care diferite părți ale unei clădiri se scufundă în ritmuri diferite.
Shirzaei a spus că teledetecția prin satelit ar putea fi un instrument de diagnosticare pentru a scana anumite regiuni pentru a detecta clădiri care se înclină pe terenuri neuniforme. Apoi, anchetatorii pot viza punctele de risc și, dacă este necesar, pot sugera întăriri structurale.