Abdicarea Marelui Duce de Luxemburg este din ce în ce mai clară. Henri de Luxembourg, care în iunie anul trecut a schiţat transferul de putere către fiul său cel mare, a dezvăluit data reală a predării ştafetei în timpul discursului său de Crăciun de marţi. Aceasta a fost stabilită pentru 3 octombrie 2025, notează news.ro.
„Marea Ducesă şi cu mine suntem încântaţi să vă împărtăşim că Prinţul Guillaume şi Prinţesa Stephanie vor fi succesorii noştri începând cu 3 octombrie 2025”, a anunţat el. „Ştiu că vor contribui din toate puterile lor la bunăstarea ţării”.
Henri de Luxembourg, în vârstă de 69 de ani, şi-a exprimat „marea emoţie” la începutul discursului său, „deoarece este ultima dată când voi rosti discursul de Crăciun în calitate de şef de stat”. „Prinţul Guillaume (...) se pregăteşte intens pentru accederea sa la tron”, a adăugat el.
„Cred cu tărie în generaţia următoare”, a continuat el. „Ea îşi va asuma responsabilitatea pentru o lume care este, sperăm noi, cea mai paşnică şi durabilă. Pentru majoritatea oamenilor din generaţia mea, a venit momentul să se pensioneze. Este un proces natural care are raţiunea sa de a fi. Acest lucru este valabil şi pentru mine”.
25 de ani de domnie
Henri de Luxembourg, un sportiv pasionat a cărui avere este estimată la câteva miliarde de dolari, îşi va încheia după 25 de ani domnia care a început în octombrie 2000, odată cu abdicarea tatălui său, Jean.
Henri de Luxembourg anunţase încă din luna iunie că fiul său, prinţul Guillaume, va prelua în curând titlul de locotenent-reprezentant. Această numire a devenit efectivă la 8 octombrie şi a marcat primul pas către trecerea de torţă. Numirea locotenentului-reprezentant implică delegarea anumitor competenţe.
Prinţul Guillaume, în vârstă de 43 de ani, este cel mai mare dintre cei cinci copii ai cuplului regal, Henri de Nassau şi Maria Teresa Mestre.
Viitorul Mare Duce este căsătorit cu contesa Stéphanie de Lannoy din 2012. Ei au doi fii, prinţul Charles şi prinţul François, născuţi în 2020 şi 2023.
Marele Duce promulgă legi sau intervine în formarea guvernului după alegeri, dar are mai ales o funcţie simbolică. El reprezintă „identitatea ţării, independenţa sa, unitatea teritoriului şi permanenţa statului”, explică site-ul Curţii.